Corespondenta Europei Libere a fost la toate ședințele de judecată și relatează ce s-a aflat după desecretizarea dosarului.
Pe 6 septembrie 2018, șapte angajați ai rețelei de licee „Orizont” au fost reținuți de ofițerii SIS. În aceeași zi, ei au fost trimiși în Turcia cu un zbor charter și, direct din avion, au fost predați serviciilor speciale locale. Astfel, profesorii au ajuns în închisori din mai multe orașe turcești. După șase luni, au fost condamnați la închisoare, cu sentințe de la 6 la 12 ani. Ei au fost acuzați de autoritățile turce că ar fi avut legături cu clericul islamic Fethullah Gulen, considerat vinovat de o tentativă de lovitură de stat în Turcia, din vara anului 2016.
Expulzarea profesorilor a provocat un val de indignare în R. Moldova. Societatea civilă a protestat și peste 20 de organizații pentru drepturile omului au cerut explicații de la parlament și procuratură. Procuratura a inițiat un proces penal, dar nu a găsit motive întemeiate pentru a deschide un dosar. În vara anului 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat R. Moldova pentru încălcarea drepturilor profesorilor turci și a obligat guvernul să achite câte 25.000 de euro fiecărei familii.
Anchetă secretă
După decizia CEDO, procuratura a reluat ancheta, în toamna anului 2019. Primii învinuiți în acest caz au fost doi foști vicedirectori ai SIS, Alexandru Balan și Alexandru Baltaga, și șefa de atunci a Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi. Majoritatea profesorilor ceruseră azil în R. Moldova pentru că se temeau de persecuții politice în Turcia, însă autoritatea i-a refuzat.
În februarie 2020, s-a aflat că toți trei au fost scoși de sub urmărire penală. De abuz de putere a fost acuzat șeful SIS, Vasile Botnari. Într-o declarație oficială, procuratura a anunțat că dosarul a fost trimis în instanță, fără a spune însă că acesta a fost secretizat la etapa urmăririi penale din 2018. Ancheta și audierile în instanță din 2019 au continuat în secret. Informațiile despre proces și verdict nu au fost făcute publice.
Despre sentința în privința lui Botnari s-a aflat întâmplător. În septembrie 2020, procurorul general de atunci, Alexandr Stoianoglo, a declarat într-o emisiune TV că Botnari a fost condamnat la o „pedeapsă nereală”. După o o săptămână de indignări în societate, Judecătoria Buiucani a publicat câteva paragrafe din sentință. S-a dovedit că judecătorul Andrei Niculcea l-a găsit vinovat pe fostul director SIS de abuz în serviciu și l-a amendat cu 88.000 de lei.
Botnari a mai plătit despăgubiri: 125.000 de euro Ministerului Finanțelor (pentru dosarul pierdut la CEDO) și 348.000 de lei către SIS (pentru închirierea zborului charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia).
Așa cum dosarul fusese secretizat, Procuratura Generală nu cunoștea toate detaliile și a inițiat o anchetă de serviciu pe numele procurorului Victor Plugaru, după ce acesta nu a contestat sentința, dar nici nu a inclus ca parte vătămată rudele profesorilor expulzați. Verificările nu au scos la iveală vreo încălcare în acțiunile procurorului.
A doua șansă
La câteva zile după ce procurorul general de atunci, Alexandr Stoianoglo, a vorbit despre sentința lui Botnari, soția unuia dintre profesorii expulzați, Galina Tüfekçi, a cerut reexaminarea cazului.
În noiembrie 2020, Curtea de Apel a acceptat spre examinare cererea ei, dar lucrurile s-au complicat din cauza că apelanta și avocatul ei nu aveau acces la secretul de stat. În astfel de condiții, ședințele de judecată practic nu puteau avea loc.
În vara anului 2022, la insistența avocatului Vadim Vieru, dosarul a fost desecretizat de procurori. Materialele cauzei au arătat că decizia de expulzare a fost luată de Vasile Botnari. Fostul șef al Securității a explicat că a luat această decizie pentru „a asigura securitatea statului”.
„Mi-au pus pistolul la tâmplă”
Pe 23 septembrie 2022, magistrații Curții de Apel au decis să examineze cererea în ședințe publice. Soarta dosarului a fost decisă în câteva ședințe, care s-au întins însă pe o perioadă de cinci luni.
O cerere de apel a depus și un locuitor al raionului Criuleni, pe nume Nicolai Vacarenco. Toate părțile din proces au menționat că nu-l cunosc. Vacarenco a cerut instanței să-l achite pe Botnari. În cererea de apel, el spunea că, după condamnarea lui Botnari, „niciun angajat al SIS nu va mai îndrăzni să manifeste inițiativă în vederea asigurării adecvate a securității țării”. Înainte de ședința din 15 decembrie 2022, Vacarenco și-a retras cererea.
O altă cerere de apel a fost depusă de Natalia Botnari, soția fostului șef SIS. Ea a reclamat că drepturile ei au fost încălcate pentru că soțul ei a achitat amenzile din bugetul familiei. Ea a cerut ca Vasile Botnari să fie achitat.
În timpul procesului, Galina Tüfekçi a povestit că, în 2018, mascații de la SIS au intrat cu forță în casa ei și i-au luat soțul fără explicații: „Mi-au pus pistolul la tâmplă. Copiilor le-a fost luat tatăl”. Ea a spus că, pe parcursul a 5 ani, s-a adresat în mai multe instanțe, dar așa și nu a aflat motivul expulzării soțului ei.
„Cu ce este vinovat soțul meu? Cu ce am greșit eu? În toți acești 5 ani, aud că el [Botnari] a apărat securitatea R. Moldova. Sunt sigură că el nu apăra R. Moldova, ci propriile interese”, a spus Galina Tüfekçi.
Bătălia avocaților
La ședința din 17 ianuarie 2023, procurorul Vladislav Harti a spus că dosarul trebuie reexaminat din cauza încălcărilor procesuale care au avut loc în instanța de fond. Judecătorul Andrei Niculcea a desfășurat ședințele cu ușile închise, deși nu a emis o hotărâre în acest sens.
La toate ședințele, Vasile Botnari a fost scump la vorbă și a refuzat să discute cu jurnaliștii. Totuși, la una dintre ședințe, el a declarat judecătorilor că și-a recunoscut vina sub presiune publică și politică. Pe 16 februarie 2023, în timpul ultimului cuvânt, Botnari a fost laconic și a spus că ambele cereri de apel trebuie respinse.
În tot acest răstimp, bătălia s-a dus între avocatul Galinei Tüfekçi, Vadim Vieru, și avocatul Vasile Nicoară, care reprezintă interesele lui Botnari.
Vieru a insistat că procurorii au acționat cu rea-credință în privința clientei sale, atunci când au exclus-o din lista victimelor fără să o înștiințeze și fără a-i oferi posibilitatea să recuze procurorul și judecătorul în care nu avea încredere.
Nicoară a pledat pentru ca recursul Galinei Tüfekçi să fie respins. El a spus că, dacă acest dosar va fi reexaminat, se va deschide cutia Pandorei în practica judiciară. Avocatul susținea că, la această etapă, Tüfekçi nu avea dreptul să ceară să fie recunoscută ca parte vătămată, având în vedere că ea a fost exclusă din listă la etapa urmăririi penale. El a menționat că Botnari și-a executat deja pedeapsa, iar reexaminarea cauzei ar însemna încălcarea drepturilor lui și ar deschide calea pentru o adresare la CEDO.
Decizia magistraților
Curtea de Apel a anunțat decizia în seara zilei de 16 februarie 2023. Judecătorii au respins apelurile Galinei Tüfekçi și Nataliei Botnari. Totodată, magistrații au anulat ordonanța procurorilor prin care Galina Tüfekçi a fost exclusă din lista victimelor și au trimis dosarul la procuratură pentru înlăturarea încălcărilor. Decizia motivată va fi publicată pe 18 aprilie 2023.
Avocatul Vadim Vieru a declarat Europei Libere că această decizie nu este definitivă și poate fi contestată în instanța superioară. Potrivit avocatului, dosarul poate fi returnat procurorilor doar după ce va fi publicată hotărârea motivată. El nu a exclus că, după corectarea erorilor, în dosar ar putea apărea noi figuranți.
