Președintele Igor Dodon și ministrul economiei Vadim Brânzan caută zilele acestea soluții pentru aprovizionarea cu gaze a R. Moldova după 1 ianuarie 2020, când Rusia a spus că va opri tranzitul gazelor prin Ucraina. Cei doi au purtat discuții și la Moscova, și la Bruxelles. Mai trebuie rezolvată și problema alimentării cu energie electrică pentru că oprirea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina va afecta și producția de curent electric la centrala Cuciurgan, principalul furnizor pentru consumatorii moldoveni. Soluții nu sunt multe.
Autorităţile de la Chişinău ar avea în plan, aşa cum rezultă dintr-un comunicat difuzat de Ministerul Economiei şi Infrastructurii urmare a discuţiilor purtate de ministrul Brînzan împreună cu şeful statului la Moscova şi Bruxelles, două măsuri mai concrete. Una ar fi să-şi facă rezerve de gaze naturale, comunicatul arătând că chestiunea ce a fost abordată într-o întrevedere cu directorul general adjunct pentru politica europeană de vecinătate și negocieri pentru extindere, Katarina Mathernová, e cea a accesării unui credit de urgență pentru achiziționarea și stocarea a aproape 400 de milioane de metri cubi de gaze în lunile ianuarie și februarie a anului viitor.
O altă intenţie a Chişinăului pare să vizeze o modernizare a infrastructurii, ce ar urmări se pare să-i asigure R. Moldova accesul, prin revers, la gazele furnizate prin conducta de tranzit transbalcanică.
Din cele două măsuri, una şi anume, cea legată de crearea de rezerve de gaze naturale, este mai nouă, în sensul în care este pomenită pentru prima dată ca soluţie examinată la modul serios de autorităţile energetice de la Chişinău.
Iată cum este explicată şi privită această intenţie de către Victor Parlicov, un fost director general al ANRE şi expert în energetică la IDIS Viitorul:
„Avem în prezent o situaţie de exces de ofertă de gaz, accentuată de o iarnă călduroasă de anul trecut, când stocurile de gaze au rămas relativ pline şi, pentru prima dată în Europa, avem o situaţie când preţul gazelor transmise prin ţevi, - care tehnologic e mai ieftin decât cel livrat cu vaporul în formă comprimată – preţul gazului comprimat e la nivel ridicol acum, puţin peste costuri, în jur de 100 de dolari pentru mia de metri cubi, în condiţiile în care noi plătim peste 240 de dolari. Şi atunci, iniţiativa şi logica ministrului economiei e să profităm de această situaţie pentru a ne reduce consturile legate de gaze.
Ideea este super, dar mai departe sunt o mulţime de elemente care trebuie analizate prin prisma cât e de real asta şi ce trebuie de făcut ca să devină real.”
În privinţa asigurării reversului prin conducta transbalcanică, însă, Victor Parlicov crede că e o opţiune şi simplă, şi realistă.
„Posibilitatea tehnică de asigurare a pompării gazelor în regim revers dinspre Turcia spre R. Moldova este o opţiune cunoscută de mulţi ani şi care ne-ar permite să obţinem pârghii serioase în raport cu Gazprom. Suma necesară pentru modernizarea respectivă pe partea moldovenească ar fi relativ simbolică în raport cu cele care se cheltuie la noi pe proiecte utilitatea cărora e mult mai dubioasă. Spre exemplu, numai pe interconectorul Iaşi-Ungheni s-au cheltuit 20 de milioane de euro, în timp ce investiţia pentru modernizarea staţiei de compresoare de la Vulcăneşti şi modenizarea staţiilor de măsurare a gazelor de la Căuşeni ar fi de doar 6 milioane de euro.”
Nu se ştie clar dacă aceste măsuri sunt examinate de autorităţile moldovene anume în perspectiva pericolului ca din ianuarie 2020 Gazprom să sisteze tranzitul prin Ucraina, intenţie despre care Rusia vorbise anterior şi care e absolut sigur că ar afecta grav și alimentarea cu gaze a R. Moldova, sau dacă ele au ca ţintă principală reducerea preţului gazelor naturale, o reducere despre care preşedintele Igor Dodon spune că a tratat în timpul vizitei de la începutul acestei săptămâni la Moscova cu șeful Gazprom și cu vicepremierul Dmitri Kozak.
Abia revenit din capital rusă şi înainte de a merge la Bruxelles, Dodon a anunțat că va călători la sfârşitul săptămânii din nou la Moscova, unde va discuta pe 7 septembrie cu însuși președintele Vladimir Putin subiectul gazelor rusești.
