Recent, cu o zi înainte ca la Tiraspol să fie sărbătorită aniversarea a 29-a a autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, președintele Igor Dodon a anunțat într-un interviu pentru presa germană că administrația sa a pregătit un concept de soluționare definitivă a conflictului transnistrean. Regiunea de est a Republicii Moldova ar urma să obțină, potrivit acestui concept, „o autonomie foarte puternică”. Igor Dodon s-a arătat încrezător că așa va fi, mai ales că ar exista un „consens internațional favorabil” în acest sens. O convorbire la această temă cu analistul politic Ion Tăbârță.
Europa Liberă: Așadar, președintele Igor Dodon a anunțat într-un interviu –în așa mod aflând și partenerii de coaliție - că administrația sa a elaborat un concept de soluționare a conflictului transnistrean. Potrivit acestui concept, regiunea de est ar urma să fie reintegrată în Republica Moldova bucurându-se de o „autonomie foarte puternică”. „Ne putem mișca foarte repede, deoarece consensul internațional actual privind Republica Moldova este favorabil”, a spus dl Dodon. Ce fel de „consens internațional favorabil” credeți că putea avea în vedere președintele?
Ion Tăbârță: „Cred că ar trebui să ne întrebăm dacă acest context internațional favorabil este în interesul Republicii Moldova. Asta cred că este principala și esențiala întrebare. Pentru că noi am mai văzut situații de genul că ne-am mișcat foarte repede și o astfel de mișcare nicidecum nu era în folosul Republicii Moldova. Ne referim aici, desigur, la Memorandumul Kozak din anul 2003. Atunci, neașteptat de nimeni, practic peste noapte, a apărut un plan de soluționare a conflictului transnistrean, însă a fost un plan elaborat de Moscova, în interesul geopolitic al Moscovei și în interesul politic al Tiraspolului. Dacă mergem exact pe aceleași tipare, atunci desigur că această mișcare nu poate fi în folosul Republicii Moldova. Cel mai probabil, președintele Dodon se referă la faptul că în Republica Moldova a avut loc o schimbare politică în mod special prin concursul partenerilor externi și anume ne referim la schimbarea Partidului Democrat cu această „coaliție atipică”, cum a fost botezată. Probabil, el încearcă să insiste pe anumite înțelegeri care par a fi luate sau convenite la nivel internațional pe subiectul Republicii Moldova și el încearcă cumva mai departe să se extindă pe subiectul conflictului transnistrean. Însă nu prea este clar dacă acest înțelegeri au avut loc sau pur și simplu el încearcă să se folosească de moment, insistând pe un anumit plan de soluționare a conflictului transnistrean, plan care nu se știe dacă a fost elaborat la Chișinău sau la Moscova și pur și simplu i s-a dat dumnealui și el încearcă mai departe, să insiste pe lângă partenerii internaționali, prezentându-l ca un plan al Chișinăului”.
Europa Liberă: Ce-ar putea însemna un statut de „autonomie foarte puternică” pentru regiunea transnistreană? Cum s-ar diferenția de versiunea de federalizare pe care Chișinăul a respins-o până acum cel puțin?
Ion Tăbârță: „Noi am văzut niște înregistrări cu participarea președintelui Dodon la negocierile cu liderul Partidului Democrat, domnul Plahotniuc, în care încearcă să se camufleze o anumită federalizare a Republicii Moldova prin statutul special. De fapt, cred că aici denumirea mai puțin contează, că este federalizare, că este statut special, foarte mult contează care vor fi competențele Tiraspolului sau Chișinăului în relația reciprocă, pentru că nicăieri poate să nu fie scris „federalizare”, însă Tiraspolul să aibă așa prerogative, încât să fie practic pus la egalitate cu Chișinăul. Asta e marea problemă. Noi putem să numim federalizare spre exemplu însă o eventuală soluționare a conflictului transnistrean să prevadă clar că din punct de vedere constituțional Tiraspolul se va subordona Chișinăului sau regiunea transnistreană va reveni în câmpul constituțional al RM sau alte planuri sau eventuale proiecte de soluționare a conflictului transnistrean nu prea prevedeau acest lucru. Spre exemplu, același Memorandum Kozak practic dădea Tiraspolului dreptul de veto asupra politicilor promovate de Chișinău. Noi trebuie să înțelegem: orice reglementare a conflictului transnistrean, chiar dacă se va numi statut special, trebuie să prevadă clar că Chișinăul este puterea principală, iar Tiraspolul chiar și cu anumite prerogative trebuie să se subordoneze Chișinăului. De aici trebuie să pornim. Pornim de la faptul că Tiraspolul trebuie să aibă un statut special, dar de fapt Chișinăul să nu aibă anumite pârghii? Cred că din start se va porni pe o pistă greșită”.
Europa Liberă: Ministerul de Externe al regiunii separatiste deja a calificat anunțul lui Igor Dodon drept una dintre frecventele „declarațiile politice contradictorii” făcute de reprezentanți ai Chișinăului de-a lungul anilor, pe care nu consideră necesar să le comenteze... Trebuie să se înțeleagă că autoritățile de la Tiraspol nu prea împărtășesc optimismul dlui Dodon privind „consensul internațional favorabil” unei reglementări finale?
Ion Tăbârță: „Cred că toată lumea înțelege că Tiraspolul nu acționează din capul lui. Tiraspolul acționează în baza a ceea ce spune Moscova. Noi am văzut foarte clar că de vreo doi ani Tiraspolul a încercat o nouă așa-numită diplomație și anume diplomație de deschidere a regiunii spre exterior. La un moment dat, am urmărit o serie de vizite controversate a unor așa-numiți oficiali de acolo în exterior în care ei au început să argumenteze un așa-numit „drept istoric al Transnistriei la auto-determinare”. Noi totodată am văzut că de fapt această politică promovată de ei a fost susținută intens de Moscova sau de fapt Moscova a încercat să fie un paravan pentru această așa-numită diplomație. Totodată, paradoxul situației e că și Igor Dodon mai degrabă acționează după un anumit plan mai degrabă stabilit la Moscova decât la Chișinău sau cel puțin convenit la Moscova. Mai degrabă se încearcă a merge pe calea că Chișinăul vrea, iar Tiraspolul se opune, ca ulterior să se obțină de la Chișinău cât mai multe cedări prin așa-numitele compromisuri ale Tiraspolului. Trebuie să fim realiști: dacă Moscova va spune Tiraspolului că trebuie să semneze sau să accepte ceva - Tiraspolul va accepta. Exact așa cum a fost în cazul Memorandumul Kozak în anul 2003. Noi până atunci am avut o așa-numită opoziție vehementă a Tiraspolului față de mai multe propuneri de la Chișinău. Însă într-un anumit moment dacă Chișinăul era de acord să semneze un plan de soluționare elaborat la Moscova, Tiraspolul l-ar fi acceptat fără mare opunere. Exact așa va fi în acest eventual moment. Dacă un plan elaborat la Moscova sau cu acordul Moscovei va fi acceptat la Chișinău, atunci acesta va fi acceptat fără probleme și de Tiraspol”.
Europa Liberă: Cât de durabilă și benefică (sau dimpotrivă) pentru Republica Moldova poate fi această situație în care regiunea de est, guvernată de oameni ai Rusiei, se află cu comerțul covârșitor în UE și cu ideologia intransigent în Rusia?
Ion Tăbârță: „Problema numărul unu a Chișinăului este că nu avem o poziție unitară privind problematica transnistreană. De fapt, cred că aceasta se referă la mai multe probleme de ordinul politicii externe promovate de Chișinău și anume că la moment noi avem clar două voci care vin de pe două paliere geopolitice diferite. Avem vocea Guvernului și avem vocea Președinției. Cred că aici la Chișinău în sfârșit ar trebuie să se facă regulă, să se adopte o viziune sau un document general, nu neapărat detaliat, anunțat pentru toată lumea, despre cum Chișinăul vede soluționarea acestui conflict. Iar ulterior de aici să pornim negocieri: fie că este vorba de parteneri externi, fie este vorba de Tiraspol. Pentru că Federația Rusă se folosește din plin de această confuzie și neclaritate pe care o avem la Chișinău și exact același lucru face Tiraspolul. Din punct de vedere ideologic va fi foarte dificil de a întoarce regiunea transnistreană în câmpul informațional al Republicii Moldova, cu toate că pârghia economică practic deloc nu a fost folosită de Chișinău în reglementarea conflictului transnistrean”.
Europa Liberă: Președintele Igor Dodon a spus că va prezenta conceptul partenerilor de coaliție... Într-un târziu, s-ar putea spune, pentru că premierul Maia Sandu, nevoită să facă față unui val de critici că ar consimți unui asemenea concept, a declarat că nu știe despre ce vorbește dl Dodon. Cum în general explicați că un premier, având în subordine un vicepremier pentru reintegrare, află din presă despre concepte ce vizează chestiuni de o importanță primordială pentru RM?
Ion Tăbârță: „Trebuie să pornim de la faptul că aceasta nu este prerogativa președintelui statului. Președintele totuși la noi, în conformitate cu prerogativele constituționale, mai degrabă este un arbitru și are puține împuterniciri ce se referă la puterea executivă. Problematica transnistreană și o altă serie de probleme se află în competențele Guvernului și aici președintele Dodon mai degrabă dă dovadă de voluntarism decât de exercitarea unor anumite atribuții. Iar referitor la acest plan, aș repeta că trebuie să avem o viziune clar declarată, pentru că este timpul să terminăm cu toate aceste planuri pe sub masă, pentru că ai impresia că noi jucăm un poker trișând, fiindcă cam acesta e comportamentul președintelui Dodon, el de vreun an-doi promovează proiecte elaborate nu știu unde, la Chișinău sau la Moscova, și le prezintă partenerilor externi. Cred că aceste proiecte trebuie în primul rând prezentate societății moldovenești și ulterior partenerilor noștri de peste hotare”.
