Linkuri accesibilitate

Evacuarea munițiilor din depozitul de la Cobasna: de la vorbe la fapte


Exerciții militare ale Grupului operativ de trupe ruse din stânga Nistrului, la Cobasna

Este, într-adevăr, gata Rusia să înceapă casarea munițiilor de la depozitul de la Cobasna, din regiunea transnistreană? Prima vizită a ministrului rus al Apărării în Republica Moldova, pe perioada independenței țării, a generat tensiuni între Președinția și Guvernul de la Chişinău. Igor Dodon avertizează că situația în regiunea transnistreană ar putea deveni dramatică la începutul anului viitor, dacă Rusia nu va mai tranzita gaze prin Ucraina. Iar prim-ministra Maia Sandu declară Europei Libere că are pe agenda discuțiilor din septembrie, de la Moscova, inclusiv subiectul evacuării munițiilor rusești din regiunea transnistreană.

Evacuarea munițiilor din depozitul de la Cobasna: de la vorbe la fapte
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Guvernul de la Chişinău, condus de Maia Sandu, a declarat ziua de 23 august zi de doliu pentru comemorarea victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. „Acum 80 de ani, când a fost semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, doi dictatori au deschis calea spre o tragedie colectivă, cu gulaguri, lagăre de concentrare, crime, tortură, holocaust, deportări, foame colectivă și pierderi de vieți omenești”, a spus Maia Sandu.

A doua zi, sub egida președintelui Igor Dodon s-au organizat o serie de ceremonii, marcând „75 de ani de la eliberarea Moldovei de fascism”. La ceremoniile de la memorialul din localitatea Șerpeni, de pe malul Nistrului, a participat și ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu.

Președintele Igor Dodon a anunțat că Rusia „propune să fie început procesul de utilizare a munițiilor aflate la depozitul din apropierea satului Cobasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este gata să ofere echipamentele necesare în acest sens”. Într-o postare pe Facebook, Dodon susține că propunerea a fost făcută de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu. Problema evacuării munițiilor de la Cobasna este și pe agenda premierului Maia Sandu, pentru discuțiile pe care le va avea la Moscova în luna septembrie.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a mers în vizită și în regiunea separatistă transnistreană. Potrivit presei din stânga Nistrului, Șoigu a inspectat trupele de pacificare ruse transnistrene și a decorat militari ruși și transnistreni cu medalia Federaţiei Ruse „Pentru fortificarea comunității militare”. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, i-a mulțumit, în discuția cu Șoigu, Federaţiei Ruse pentru „menținerea păcii pe malurile Nistrului”, afirmând că „soldatul rus apără securitatea pe teritoriul Transnistriei de peste două secole, și nu doar în ultimii 25 de ani”. Întâlnirea celor doi a avut loc la Bender. Presa de la Tiraspol nu a relatat despre eventuale discuții pe tema casării sau retragerii munițiilor rusești de la depozitul de la Cobasna.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, spune că Transnistria este un stat separat și că nici nu poate fi vorba despre integrarea regiunii în Republica Moldova. Liderul de la Tiraspol a subliniat că Transnistria va opta doar pentru independență. Declarația a fost făcută pentru ziarul rusesc Nezavisimaia Gazeta pentru a contrazice declarația ministrului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, făcută la un forum al tineretului, informează site-ul deschide.md. Lavrov declarase că Federația Rusă nu a recunoscut niciodată Transnistria. „Rusia este parte a procesului ce are menirea să reglementeze acest conflict în baza unor principii stabilite”, a spus Lavrov, afirmând și că Moscova pledează pentru un statut special al Transnistriei, convenit cu Tiraspolul, în cadrul Republicii Moldova, „logic fiind faptul că Moldova își păstrează suveranitatea, adică nu va fi absorbită de nimeni și va rămâne stat neutru, adică nu se va alătura blocurilor politico-militare”, a spus Lavrov. Televiziunea din regiunea transnistreană nu a dat discursul integral al lui Serghei Lavrov și a lăsat doar ceea ce a spus ministrul despre politica pașilor mici.

Cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, președintele Igor Dodon a reafirmat sprijinul Republicii Moldova pentru integritatea teritorială a Ucrainei. „Țin să subliniez că Republica Moldova mereu a susținut, susține și va susține în continuare integritatea teritorială a Ucrainei în hotarele ei recunoscute la nivel internațional”. Totodată el și-a exprimat speranța, într-o postare pe Facebook, că se va întâlni în curând cu noul președinte ucrainean Volodimir Zelenski. În campania electorală pentru funcția de președinte și la începutul mandatului său, Igor Dodon a declarat că „Crimeea aparține de facto Rusiei”, declarație care a nemulțumit Kievul.

În discursul ținut cu ocazia Zilei Independenței, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea, în 2014, de către Rusia este „ca răpirea unui copil, căruia ulterior i se fabrică un nou certificat de naștere”. Vorbind în fața a mii de persoane, Zelenski a promis totodată că regiunile separatiste din estul țării vor fi readuse sub administrația Kievului. Anul acesta s-a renunțat la parada militară, iar președintele Zelenski a anunțat încă din iulie că în schimb se va aloca un buget de aproape 12 milioane de dolari pentru prime destinate militarilor.

România, alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cele cinci țări, victime atât ale nazismului, cât și ale comunismului, arată că trebuie construit un front comun împotriva totalitarismului. De asemenea, cele cinci state est-europene fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să acționeze în comun pentru combaterea campaniilor de dezinformare și tentativelor de manipulare a datelor istorice – o trimitere transparentă la acțiunile guvernului Federației Ruse, care propagă frecvent informații false legate de evenimentele tragice ale secolului XX.

***

Președintele Igor Dodon a anunțat că Rusia „propune să fie început procesul de utilizare a munițiilor aflate la depozitul din apropierea satului Cobasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este gata să ofere echipamentele necesare în acest sens”. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Dodon susține că propunerea a fost făcută de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, care sâmbătă este în vizită în Republica Moldova, și că aceasta va fi adusă cât de curând la cunoștința și celorlalți membri ai formatului 5+2 pentru reglementarea transnistreană.

Depozitul de la Cobasna
Depozitul de la Cobasna

Vizita ministrului rus al apărării, prima în cei 28 de ani de independență a Republicii Moldova, nu are statut de vizită oficială. Oficialul rus va participa pe parcursul vizitei la evenimentele festive organizate de Partidul Socialiștilor cu ocazia a ceea ce socialiștii numesc „75 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupația fascistă”. Evenimentele au loc la o zi după ce Guvernul pro-european al Maiei Sandu a comemorat prin zi de doliu victimele tuturor regimurilor totalitare și autoritare.

Prim-ministrul Maia Sandu a refuzat să-l primească pe Serghei Șoigu la Guvern, pe motiv că ministrul moldovean al Apărării, Pavel Voicu, reprezentant al Partidului Socialiștilor, nu a anunțat din timp despre deplasarea oficialului rus.

Rusia s-a angajat încă la summitul OSCE de la Istanbul din 1999 să-și retragă complet trupele și munițiile din Republica Moldova până în 2002, însă angajamentul a fost îndeplinit doar în partea Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa, așa-numitul Tratat adaptat FACE, adică au fost evacuate doar echipamentele convenționale din regiune.

La depozitul de la Cobasna, aflat în gestiunea Grupului operativ de trupe ruse din stânga Nistrului, sunt stocate aproximativ 20 de mii de tone de muniții, multe dintre care datează încă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

O încercare de a evacua acest depozit a fost făcută în anii 2001-2002, atunci când în regiune a fost adus, cu finanțarea OSCE, un echipament american pentru casarea în siguranță a obuzelor de la depozit, numit camera de detonare Donovan. OSCE anunța atunci că a cheltuit un milion de dolari pentru acest proces, însă partea rusă a refuzat folosirea lui. Camera Donovan a fost un timp depozitată în apropiere de Chişinău, deoarece administrația separatistă transnistreană nu a eliberat o autorizație doar ca echipamentul să tranziteze sau să fie folosit în preajma satului Cobasna.

În perioada respectivă au fost evacuate câteva garnituri de tren cu muniții și armament de la Cobasna, însă la scurt timp procesul a fost blocat. Moscova a declarat atunci că Tiraspolul se opune acestei evacuări, pe motiv că munițiile de la Cobasna ar fi constituit „proprietate a poporului transnistrean” și ar fi cerut Rusiei compensații financiare pentru munițiile evacuate. În consecință Rusia nu a mai continuat acest proces.

Chişinăul și alți membri ai formatului 5+2 au cerut în repetate rânduri o inspecție internațională la depozitul de muniții de la Cobasna, inspecție care însă a fost mereu refuzată de partea rusă. Ultima solicitare de acest din partea Chişinăului a fost în luna mai, când în prezența reprezentantului special al OSCE, Franco Frattini, negociatoarea-șefă de atunci, Cristina Lesnic, a declarat:

Cristina Lesnic
Cristina Lesnic

Cristina Lesnic: „Abordarea Chişinăului constă în faptul că acest depozit datează din anii 1940. Este un depozit la care anterior a existat un precedent cu privire la distrugerea anumitor categorii de muniții. Nu aș vedea probleme în a replica această experiență și de această dată. Pentru noi este importantă securitate atât în interiorul țării, cât și la nivel regional. Acest depozit se află nu departe de Ucraina și cred că și Ucraina, fiind în formatul 5+2, ar putea fi cointeresată în acest proces.

În al doilea rând, până la momentul actual nu există niciun raport precis, clar despre ce se găsește în acest depozit, iar munițiile din acest depozit pot genera o situație de criză. Cred că o inspecție eficientă, cu participarea părților interesate, inclusiv a OSCE, ar putea să ne ofere o garanție suplimentară că în acest depozit lucrurile sunt bine administrate și să cunoaștem exact ce am putea face cu acele muniții care deja nu mai corespund criteriilor de întreținere”, a mai spus în luna mai vicepremierul pentru reintegrare de atunci, Cristina Lesnic.

Să mai precizăm că necesitatea de a asigura paza depozitului de la Cobasna este unul dintre argumentele constante ale Federaţiei Ruse pentru menținerea prezenței sale militare în Republica Moldova. Rusia a declarat mereu că militarii din Grupul operativ de trupe ruse staționat în regiunea transnistreană asigură prin rotație paza depozitului de muniții și operațiunea de menținere a păcii pe Nistru, coordonată Federaţiei Ruse. Problema evacuării munițiilor de la Cobasna este și pe agenda premierului Maia Sandu, pentru discuțiile pe care le va avea la Moscova, în luna septembrie.

***

Președintele Igor Dodon a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că există pericolul ca, în cazul în care Rusia va sista anul viitor tranzitul de gaze prin Ucraina, regiunea transnistreană să ajungă într-o situație extrem de dificilă în care nu va mai fi alimentată cu gaze. Interviul a fost realizat de Valentina Ursu.

Igor Dodon: „La momentul actual nu este o viziune comună; o să vedem cum mergem în continuare”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:56:02 0:00

Europa Liberă: Ați promis că mergeți la Moscova și o să discutați inclusiv cu conducerea Gazpromului, urmează Republica Moldova să aibă un nou acord cu Gazpromul de import al gazelor.

Igor Dodon: „Sunt două componente aici care trebuie să fie discutate – una: ce facem cu prețul la gaz acum? Și a doua: ce facem cu prețul și cu condițiile de livrare a gazului după 1 ianuarie 2020? Haideți să le luăm pe rând. Cu prețul gazului acum – noi am solicitat, am transmis o scrisoare oficială dlui Putin la sfârșitul lunii iulie, oficială scrisoarea, prin care am solicitat să fie acordată Republicii Moldova o reducere la prețul la gaz pentru ultimele patru luni ale anului curent, pentru ca noi să ne clarificăm cu ceea ce ne-a rămas de la guvernarea precedentă, să ne clarificăm cu schemele de la Moldova-Gaz ș.a.m.d. Am primit recent informația că în prima săptămână a lunii septembrie cel mai probabil voi avea o vizită de lucru și o întrevedere de lucru cu dl Putin la acest subiect, pentru că până la urmă decizia este una politică, nu este economică, argumente economice nu sunt, trebuie să fie o decizie politică dacă sunt gata să ne ajute. Că dacă o să obținem această reducere, atunci noi am putea să nu majorăm tarifele la gaz pe intern, care este un lucru important, mai ales în contextul începutului noului sezon de încălzire.

Trebuie să vedem care sunt alternativele pentru a nu rămâne la 1 ianuarie 2020 fără gaze și să înghețe toată țara...

Al doilea element important este ce facem după 1 ianuarie 2020, pentru că nu avem claritate și aici ține nu doar de relațiile bilaterale Moldova-Rusia, dar mai mult de riscurile care apar în legătură cu tranzitul prin Ucraina. Adică dacă nu va fi un acord între Rusia și Ucraina, atunci probabilitatea este foarte mare că nu vor fi livrări de gaze pentru Republica Moldova. Și aici împreună cu Guvernul, am discutat împreună cu dna prim-ministru chiar recent la acest capitol, noi trebuie în septembrie, după ce eu voi avea discuțiile cu Federația Rusă și voi înțelege care sunt șansele ca să avem tranzitul prin Ucraina, să vedem cum procedăm. Trebuie să creăm o celulă anticriză, să vedem care sunt alternativele pentru a nu rămâne la 1 ianuarie 2020 fără gaze și să înghețe toată țara.”

Europa Liberă: Dar până a intra în studio am citit o informație că ucrainenii construiesc ceva la hotarul ucraineano-moldav pentru a se asigura că vor putea importa gaze din România prin Republica Moldova.

Igor Dodon: „Dar nu pot să importe din România prin Republica Moldova, pentru că noi încă nu avem gazoductul respectiv. Poate este un proiect de viitor, după ce va fi dat în exploatare tronsonul Iași-Chișinău, dar acolo mai sunt necesare și investiții, și timp pentru acest proiect.”

Europa Liberă: De viitor, probabil.

Igor Dodon: „Probabil în perspectiva următorilor ani se face o astfel de investiție, dar asta nu ne salvează de la 1 ianuarie. De la 1 ianuarie, în caz dacă nu va fi tranzit, situația va fi dramatică pentru Transnistria, pentru că ei nu vor mai primi gaz și noi din dreapta Nistrului, chiar dacă o să găsim o soluție, nu putem să le dăm lor fără bani, cum le-au dat rușii până acum, dar să plătim noi pentru ei. Noi nu vom plăti, de aceea situația va fi dramatică, catastrofală pentru Transnistria și va fi una dificilă pentru noi. De ce spun dificilă și nu dramatică? Noi am mai trecut prin perioade de acest tip în 2009. Eu eram prim-vicepremier cu dna Greceanîi și atunci am găsit soluția împreună cu ucrainenii, care tot au avut un război al gazelor cu Federația Rusă și pe la nord noi am asigurat jumătate de țară cu gaze naturale.”

Europa Liberă: Da, dar situația e diferită acum față de 2009.

Igor Dodon: „Ea este una absolut diferită. De aceea, împreună cu Ministerul Economiei, Guvernul trebuie să creeze această celulă, noi putem să acordăm suportul cu ce este necesar Moldova-Gaz și să găsim soluția ca să avem căldură după 1 ianuarie.”

Europa Liberă: Dar ce ar putea să se întâmple în regiunea de est a țării?

Igor Dodon: „Imaginați-vă că ei nu vor avea gaz. La ei bugetul în mare parte este subvenționatm sau o parte a bugetului, din contul faptului că nu plătesc gazul la ruși. În buget vin resurse importante de la vânzarea energiei electrice către consumatorii din dreapta Nistrului.”

Europa Liberă: Absolut.

Noi dacă vom găsi soluții pentru dreapta Nistrului, ce facem cu stânga?

Igor Dodon: „Iar această energie electrică este produsă în baza gazelor din Federația Rusă pe care ei iarăși nu le achită, adică banii aceștia tot se duc în bugetul lor. Toate întreprinderile - inclusiv acolo este un potențial industrial destul de impunător - toate întreprinderile, într-o măsură mai mare sau mai mică, sunt axate pe consumul de gaze. Cetățenii din stânga Nistrului - pentru că noi dacă vom găsi, dar eu cred că vom găsi soluții pentru dreapta Nistrului - ce facem cu stânga? De aceea întrebări sunt foarte, foarte multe.”

Europa Liberă: Ar putea să apară mai multă voință politică din partea Tiraspolului, să accepte că reunificarea celor două maluri ale Nistrului este unica soluție?

Igor Dodon: „Totul e posibil.”

Europa Liberă: Dar știți mai multe și nu vreți să ne spuneți?

Igor Dodon: „Maximum ce putem face în interesul Republicii Moldova noi vom face.”

Serghei Șoigu și Igor Dodon, la Chișinău
Serghei Șoigu și Igor Dodon, la Chișinău

Europa Liberă: Ați avut o întrevedere cu ambasadorul american...

Igor Dodon: „Cu o oră în urmă...”

Europa Liberă: Ați pus la punct cred că și detaliile referitor la prezența Dvs. la Adunarea Generală ONU. Cu ce mesaj veți merge?

Igor Dodon: „Noi am discutat despre relațiile bilaterale, inclusiv în timpul apropiat așteptăm vizita la Chișinău a unui reprezentant destul de înalt al Statelor Unite ale Americii – nu voi da nume acum – cât și vizita mea, la 22-23 septembrie, la New York, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Mesajul meu va fi foarte clar: ce se întâmplă în Republica Moldova, care sunt obiectivele noastre, păstrarea relațiilor, acordurilor semnate cu Occidentul, inclusiv cu Uniunea Europeană, restabilirea relațiilor cu Federația Rusă. Eu cred că un mesaj care se încadrează perfect în ceea ce se întâmplă la Chișinău.”

Europa Liberă: Se pare că de vreo 15 ani un președinte din Republica Moldova nu a mai rostit un discurs de la înalta tribună ONU.

Igor Dodon: „Din 2005.”

Europa Liberă: Dar de fiecare dată în acești ani s-a insistat pe retragerea armatei ruse din stânga Nistrului. Va rămâne în actualitate această solicitare?

Republica Moldova este un stat neutru, pe al cărei teritoriu nu trebuie să fie trupe străine, nu contează ale cui...

Igor Dodon: „Dvs. știți poziția noastră. Noi considerăm că Republica Moldova este un stat neutru, pe al cărei teritoriu nu trebuie să fie trupe străine, nu contează ale cui – ale rușilor sau ale americanilor, sau ale altor state. Și noi ne dorim chiar retragerea acestor trupe, înțelegem că soluția ar putea fi împreună cu soluționarea politică a acestei probleme. Apropo, acest subiect a fost discutat și la întrevederea dlui ministru al Apărării al Republicii Moldova, dl Voicu, la Moscova cu dl Șoigu. O anumită deschidere este și din partea Federației Ruse și, dacă sincer, eu sunt destul de optimist pe viitor în ceea ce ține de o anumită mișcare, o anumită avansare în acest subiect.”

Europa Liberă: Poate fi reluat procesul de retragere a armatei ruse?

Igor Dodon: „Totul este posibil, totul depinde de mai multe elemente ale discuțiilor noastre pe intern și pe extern.”

***

Europa Liberă: Despre apropiata vizită la Moscova și despre perspectivele livrărilor de gaze pentru Republica Moldova și ale reglementării transnistrene, Valentina Ursu a stat de vorbă și cu prim-ministra Maia Sandu.

Europa Liberă: De la vizita care urmează să o efectuați în Federația Rusă ce așteptări aveți?

Maia Sandu: „În primul rând, vrem să discutăm pe partea de comerț, așa cum am anunțat anterior, să îi convingem să elimine restricțiile și impedimentele care au fost impuse după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Evident să discutăm despre problema gazelor și prețurile pentru următorul contract, pe care trebuie să-l semnăm până la sfârșitul acestui an, să discutăm despre retragerea trupelor și munițiilor din Transnistria, să spunem foarte clar că acest lucru trebuie să se întâmple, să vorbim foarte clar despre faptul că Guvernul se opune și se va opune federalizării și că acest lucru nu poate nici să apară pe agendă.”

Europa Liberă: Dar admiteți că ar fi un plan secret de soluționare a problemei transnistrene, ca să nu știe Guvernul?

Planuri de soluționare politică a conflictului transnistrean nu pot fi implementate fără sprijinul cetățenilor Republicii Moldova...

Maia Sandu: „Nu pot să spun ce există la Moscova, dar pot să spun că un asemenea plan secret nu se poate îndeplini fără ca Guvernul să știe și, respectiv, fără ca cetățenii să știe. Eu cred că toată lumea înțelege că planuri de soluționare politică a conflictului transnistrean nu pot fi implementate fără sprijinul cetățenilor Republicii Moldova, ori noi știm că cetățenii nu-și vor da niciodată acordul pentru federalizare.”

Europa Liberă: Am reținut declarația recentă pe care o făcea șeful diplomației de la Moscova, dl Lavrov, spunând că Transnistria ar trebui să se regăsească în componența Republicii Moldova independente, integre, suverane și imediat a reacționat liderul de la Tiraspol, Krasnoselski, și a spus că Transnistria niciodată nu se va regăsi în componența Republicii Moldova, iar dvs. sunteți impuși de partenerii din exterior să purtați dialog cu cei de la Tiraspol.

Maia Sandu: „Asta este realitatea, nu avem cum să oprim aceste discuții, pentru că nu este constructiv. Eu cred că noi trebuie să insistăm pe lucrurile pe care le-am anunțat și așteptăm să fie votat noul Guvern la Kiev, ca să mergem împreună pe combaterea contrabandei și a schemelor de corupție, ca să schimbăm variabila economică a acestui conflict, pentru că atunci când oamenii de acolo, cei implicați în aceste scheme vor face mai puțini bani prin aceste metode ilegale, atunci poate și soluția politică se va identifica mai ușor.”

Europa Liberă: Cunosc replica autorităților de la Tiraspol, permanent învinuiau Chișinăul că Republica Moldova ar vrea să înăbușe economic această regiune.

Maia Sandu: „Prin eliminarea schemelor de corupție și a contrabandei nu putem s-o înăbușim și nu ne propunem s-o înăbușim economic. Noi vrem ca lucrurile să se facă corect. Noi știm că aceasta este o gaură neagră și acolo de-a lungul timpului s-au făcut bani, și că la aceste scheme au contribuit și oficiali de la Chișinău și, din câte înțeleg, și din Ucraina au fost implicați. Acum avem voință politică la Kiev, avem voință politică la Chișinău ca să scăpăm de aceste scheme și de contrabandă și e important să ne mișcăm repede și să punem în practică aceste măsuri.”

Maia Sandu
Maia Sandu

Europa Liberă: Chișinăul a fost învinuit că politica „pașilor mici” duce la multe cedări în favoarea regiunii secesioniste și că se încalcă deseori anumite linii roșii, și că Chișinăul nu ar avea un proiect de statut pentru regiunea transnistreană și șirul acestor aspecte poate fi continuat. Există un proiect politic de soluționare a acestei probleme?

Maia Sandu: „Și eu am spus acest lucru că atunci când nu e clară finalitatea, „pașii mici” s-ar putea să nu fie neapărat de bine, pentru că nu e clar unde duc acești „pași mici” și cei care au făcut „pași mici” nu au avut claritate care este finalitatea, de aceea noi spunem acum: ca prioritate pentru noi este să combatem corupția în această zonă. O să continuăm proiectele care să apropie oamenii, aceste lucruri nu dăunează, dimpotrivă, dar soluția politică depinde de o oportunitate geopolitică, vrem sau nu vrem, trebuie să recunoaștem că există jucători influenți în zonă, depinde această soluție și de ce se va întâmpla în Ucraina și cum se vor configura…”

Europa Liberă: Și ucrainenii sunt îngrijorați să nu fie creat un precedent care ar defavoriza Ucraina.

Fără federalizare și fără alte elemente care ar slăbi și mai mult independența țării...

Maia Sandu: „Noi suntem conștienți de asta și noi chiar avertizăm că ar putea să existe o asemenea intenție, să se încerce o soluție în Republica Moldova, care mai departe să fie exportată. Nu există asemenea pericol acum, pentru că noi am declarat foarte clar, această soluție o putem examina doar în cadrul legal existent, fără federalizare și fără alte elemente care ar slăbi și mai mult independența țării.”

Europa Liberă: Unii cunoscători ai dosarului transnistrean spun că, dacă nu ar fi un sprijin enorm din partea Federației Ruse pentru regimul secesionist de la Tiraspol, lucrurile s-ar rezolva mult mai ușor. Le dați dreptate celora care acreditează această idee?

Maia Sandu: „Cunoaștem că Transnistria consumă gaze aproape gratis...”

Europa Liberă: Apropo, cum se va rezolva această problemă pentru achitarea gazelor consumate?

Maia Sandu: „Asta este o susținere importantă, problema este a celor care au oferit gaze naturale de-a lungul timpului fără să ceară banii înapoi, pentru că pe noi nu ne-a întrebat nimeni, pe cei de pe malul drept nu ne-a întrebat nimeni dacă suntem de acord ca Transnistria să primească gaze naturale fără să plătească, respectiv nu are de ce Federația Rusă să aștepte că Republica Moldova va plăti pentru datoriile din stânga Nistrului, deci această problemă nici nu se discută. Acum când și cum vor lua decizia cei de la Gazprom în raport cu Transnistria e problema dânșilor, prețul să și-l asume cei care au oferit acest dar.”

Europa Liberă: Cât de îngrijorătoare rămâne situația când vorbim despre importul de gaze rusești, ținând cont că trebuie tranzitul să fie asigurat pe teritoriul Ucrainei? Și s-a vorbit că s-ar putea de la 1 ianuarie 2020 să fie sistat acest tranzit. Igor Dodon vorbea despre crearea unei celule de criză.

Maia Sandu: „Noi discutăm acest subiect, nu vreau să facem prea multe declarații ca să declanșăm niște așteptări nereușite pentru societate. Pe 14 septembrie este planificată o întâlnire la Bruxelles, la această discuție participă Uniunea Europeană, Ucraina și Rusia, în care, sper eu, se va lua o decizie și ne dorim foarte mult ca această decizie să fie în favoarea noastră, pentru că altfel lucrurile se vor complica. Noi neapărat vom avea soluții și lucrăm la aceste soluții, dar pentru toată lumea va fi mult mai bine dacă vom putea să obținem și anul viitor gazele naturale de la ruși pe țevile care merg pe teritoriul Ucrainei. Între timp, o să construim și construim alte țevi, gazoductul va fi dat în exploatare la mijlocul anului viitor...”

Europa Liberă: Gazoductul Iași-Chișinău?

Pentru anul viitor ar fi bine să rămânem în același format și sper eu să se ajungă la o înțelegere...

Maia Sandu: „Gazoductul Iași-Chișinău; mai există și proiecte pe unde gazele naturale ar putea să intre pe la sudul Republicii Moldova, deci se lucrează și e important să insistăm pe aceste proiecte, dar pentru anul viitor ar fi bine să rămânem în același format și sper eu să se ajungă la o înțelegere.”

Europa Liberă: Dar acum aveți certitudinea că va fi dat în folosință acest gazoduct la anul, așa cum se preconizează? Pentru că termenele de dare în exploatare au fost tergiversate și amânate de multe, de foarte multe ori, încă din 2014 și până astăzi.

Maia Sandu: „Tot ce ține de partea gazoductului pe teritoriul Republicii Moldova se va finaliza mai devreme – la începutul anului 2020. Și aici aveți cuvântul nostru că așa se va întâmpla; pe partea română e un tronson mai lung, la care se lucrează, deci ei au nevoie de un pic mai mult timp, dar oricum ne-a fost oferită această garanție că până la mijlocul anului viitor se vor finaliza lucrările și acolo.”

***

Acum 20 de ani președintele Federaţiei Ruse, Boris Elțin, și-a desemnat succesorul. Vladimir Putin era pe atunci un personaj puțin cunoscut și desemnarea lui a trezit mai degrabă nedumerire, și nu doar în Rusia. Despre cei 20 de ani de aflare la putere în Rusia a lui Vladimir Putin, corespondentul Radio Svoboda în SUA, Iurii Jigalkin, a stat de vorbă cu publicistul american David Satter, autorul cărții „Cu cât știi mai puține cu atât dormi mai bine: drumul către teroare și dictatură în perioada lui Elțin și Putin”.

Radio Svoboda: David Satter, ce emoții v-a trezit această aniversare?

Coperta cărții lui David Satter
Coperta cărții lui David Satter

David Satter: „Noi avem de-a face acum în Rusia cu o dictatură pe față. Și acest lucru putea fi prevăzut acum 20 de ani, imediat după venirea la putere a puțin cunoscutului veteran al serviciului de securitate - Vladimir Putin. Eu cred că deja atunci era evident în ce direcție vor merge lucrurile. Pentru că am văzut că guvernarea lui Putin a început cu aruncarea în aer a blocurilor de locuit, cu războiul din Cecenia, cu isteria colectivă legată de așa-numita urmă cecenă în aceste explozii. Este o foarte bună pregătire pentru crearea unei dictaturi solide.”

Radio Svoboda: David, susțineți că esența lui Vladimir Putin putea fi văzută deja atunci. Dar venirea lui la putere a trezit și speranțe, iar la început au fost și încercări de a promova reforme . Oamenii care îl cunosc pe Putin spun că el ar fi vrut să creeze o economie de piață veritabilă și părea un lider modern…

David Satter: „Absolut. Mulți dintre cei care sunt în opoziție astăzi l-au susținut foarte serios pe Putin. Ce s-a întâmplat? Eu cred că oamenii au fost în primul rând orbiți de frica revanșei comuniste. În plus, foarte mulți oameni erau într-un fel sau altul legați de privatizări și ei știau că acesta este omul pus de Elțin și deci va apăra averile acumulate prin jaf. Și așa a și fost. Noi uităm acum cât de important era atunci acest aspect. Și evident că pentru oamenii din anturajul puterii cel mai important aspect era să aibă garanții pentru proprietățile pe care tocmai au pus mâna. Și exista dorința de a vedea în Putin, care pentru multă lume era un om necunoscut, un lider de țară eficient și înclinat către mediul de afaceri. Aici a existat o doză mare de autoamăgire.”

Radio Svoboda: Îmi amintesc mirarea și scepticismul istoricului Richard Pipes, atunci când Putin a fost desemnat succesor de către Elțin. El considera că Vladimir Putin este o figură prea nesemnificativă pentru o țară atât de măreață cum este Rusia.

David Satter: „Richard Pipes a avut în vedere, eu cred, faptul că conducător al unei țări mărețe trebuie să fie un om cu anvergură. Dar de fapt, pentru a garanta averile obținute prin jaf în anii 1990, prezența unui om cu anvergură la putere ar fi constituit o mare problemă. Ei asta și căutau – un om insignifiant. Un om cu anvergură este în primul rând cel care are propriile viziuni, care se gândește la țară, care are anumite principii etice. Putin a fost al cincilea prim-ministru timp de doi ani – deci, ei căutau pe cineva, dar în mod clar nu căutat un om cu anvergură.”

Vladimir Putin
Vladimir Putin

Radio Svoboda: Și o astfel de figură insignifiantă a reușit să subordoneze intereselor sale și chiar să schimbe sistemul politic al unei țări atât de mari precum este Rusia?

David Satter: „Trebuie să ținem cont de faptul că totul a fost pregătit, în anii de dinaintea venirii lui Putin, pentru ca puterea să fie concentrată în mâinile unei singure persoane.”

Radio Svoboda: Adică Dvs. refuzați să recunoașteți talentele lui Putin, care a măturat din calea sa adversari puternici – să ne amintim de oligarhi sau de guvernatorii care aveau putere absolută pe plan local – și a pus sub control întregul sistem politic și toată țara?

Atunci când ai pârghii pentru a amenința oamenii, atunci poți acapara totul...

David Satter: „El a putut face acest lucru pentru că țara era fără de lege. Anterior, sistemul de menținere a ordinii publice în țară era cam dispersat, iar el l-a consolidat și a început să-l folosească în interesele puterii. Atunci când ai pârghii pentru a amenința oamenii, atunci poți acapara totul.

În ceea ce privește personalitatea lui Putin, toată lumea spune că el știe să jongleze bine cu materialul factologic, că nu e prost, că învață repede. Cei care l-au văzut la așa-numitul club de discuții Valdai au fost impresionați de capacitatea lui de a vorbi competent despre multe chestiuni. În plus, noi nu trebuie să uităm că țara s-a dezvoltat foarte mult în perioada cât a fost el la putere, că au fost nu puține reforme economice utile și bine gândite, mai ales chiar la început. Haosul și criminalizarea pe față care existau în perioada lui Elțin s-au terminat când a venit Putin.”

Radio Svoboda: Care credeți că este principalul rezultat al celor 20 de ani de aflare la putere a lui Putin?

David Satter: „Cel mai important este că țara care s-a eliberat de comunism în urma unei revoluții pașnice, a unei revoluții care nu mai era bazată pe pâine, ci pe idei, s-a transformat din nou în dictatură. Noi trebuie din nou să reamintim cum a fost istoria, să ridicăm din nou importanța valorilor, să reîncercăm din nou să revenim la acea democrație pe care poporul rus ar fi putut-o instala încă acum 20 de ani, după ce s-a destrămat URSS”.

Radio Svoboda: Adică sunteți de părere că Rusia a fost aruncată în urmă în acești 20 de ani de putinism și va fi nevoită să recupereze nu doar moștenirea sovietică, ci și cea a perioadei lui Putin?

David Satter: „Eu cred că nu doar Putin trebuie să fie acuzat de această stare de lucruri. Trebuie să vorbim și despre criminalizarea Rusiei – a fost meritul, cu ghilimelele de rigoare, al lui Elțin. Chiar și în istoria cu aruncarea în aer a blocurilor de locuit se pare că apar noi informații care arată că în spate ar fi stat Elțin. Trebuie în primul rând să fie asumat adevărul istoric, așa cum este el, să se înceapă cu informații veridice despre ce s-a întâmplat în acea perioadă, de exemplu, despre masacrul din turnul de televiziune Ostankino de la Moscova și rolul provocatorilor în această crimă; despre aruncarea în aer a blocurilor de locuit; despre Beslan, „Nord-Ost”, Boeingul malaezian, asasinarea lui Boris Nemțov, a Anei Politkovskaia, a lui Alexandr Litvinenko și așa mai departe.

Trebuie să începem procesul de înnoire de la început, prin a spune adevărul...

Trebuie să începem procesul de înnoire de la început, prin a spune adevărul. Adevărul a jucat un rol decisiv în destrămarea Uniunii Sovietice, în discreditarea Partidului Comunist. Acum noi trebuie să revenim din nou la crimele care au fost comise în perioada post-sovietică, începând cu anul 1992, cu Elțin.”

Radio Svoboda: David, Vladimir Putin conduce de 20 de ani. Rusia trăiește, cum să o spun mai blând, în condiții de stagnare, sancțiuni, a fost majorată vârsta de pensionare, mulți ruși înțeleg că ei trebuie să plătească pentru anexarea Crimeii, pentru conflictul din Ucraina. Cu toate acestea nivelul de susținere pentru Putin, dacă e să credem sondajelor, depășește 60 la sută. Poate că are dreptate anturajul liderului rus când susține că Rusiei îi este străină democrația? Apropo, chiar Richard Pipes, un istoric care cunoștea destul de bine Rusia, a ajuns la concluzia că pentru ruși liderul, așa-numitul vojdi, și sentimentul de măreție a țării în care trăiesc sunt mai importante decât democrația și libertatea…

David Satter: „Poporul rus nu a avut o alegere reală. Pentru că atunci, la început, rușii erau atât de dezorganizați, atât de disperați că nu au avut suficientă experiență să reacționeze adecvat la realitățile care existau, inclusiv la acele detonări ale blocurilor care l-au și adus în final pe Putin la putere. Deși îl respect pe Richard Pipes, totuși cred că trebuie să fim foarte atenți atunci când vorbim despre capacitatea unui popor de a accepta democrația. Rușii au arătat în multe situații, atât în istorie, cât și mai recent, că sunt suficient de apți să lucreze și să trăiască într-un sistem democratic.”

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG