O inițiativă culturală susținută de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare aduce împreună reprezentanți ai caselor de cultură de pe cele două maluri ale Nistrului. Cum vad experții perspectivele negocierilor pentru reglementarea transnistreană?
***
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Reprezentanții mediatorilor și observatorilor în formatul 5+2 pentru soluționarea conflictului transnistrean au participat la o ședință a grupului de lucru pentru transport feroviar și comunicații care a avut loc la sediul Misiunii OSCE în Republica Moldova, vineri, 9 august. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, experți de la Chișinău și Tiraspol au discutat despre posibila reluare a circulației unor trenuri de pasageri prin stațiile de la Bender și Tiraspol, precum și despre „condițiile reluării importului de produse petroliere prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene Colbasna-Slobodka”.
Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) și structurile paramilitare din autoproclamata republică transnistreană au desfășurat, timp de cinci zile, exerciții comune, prezentate drept jocuri militare. Concursul „Soldatul comunității” se desfășoară deja de câțiva ani în stânga Nistrului. La diverse probe au participat lunetiști, grupuri de recunoaștere, specialiști în comunicații și personal tehnic, medici și bucătari, iar în ultima zi au avut loc trageri din tehnică blindată asupra unor ținte mobile, probă câștigată de militarii GOTR.
Noul șef al Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, Rosian Vasiloi, a efectuat o primă vizită de documentare pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene, joi, 8 august. „Suntem determinați ca, în scurt timp, împreună cu partenerii, să facem pași decisivi pentru a asigura confortul necesar cetățenilor pe această porțiune, totodată fiind dezvoltat un concept de comunicare strategică, analiză de risc comună și alte activități, reieșind din specificul acestui sector”, a anunțat Rosian Vasiloi pe pagina sa de Facebook.
Jurnalista rusă Olga Kuraleva, corespondentul special al televiziunii de stat Rossia 24, a fost reținută în regiunea transnistreană, unde se afla într-o deplasare de serviciu, vineri, 9 august. După verificări suplimentare, ea a fost eliberată, fiindu-i prezentate scuzele de rigoare, transmite portalul EurAsia Daily. Despre incident a anunţat pe pagina sa de Facebook Anatoli Kuralev, soţul jurnalistei, care după câteva ore a precizat că Olga a fost interogată, i s-a confiscat telefonul și că urma să fie deportată pe motivul formal că nu are acreditare. „Din câte știu, este prima oară când așa ceva se întâmplă cu jurnaliști ruși în Transnistria”, a adăugat el. Ulterior, jurnalista a declarat pentru EurAsia Daily că la mijloc ar fi fost „o neînțelegere”, care nu ar avea legătură cu activitatea sa profesională. Potrivit ei, mașina cu care a intrat în Transnistria avea numere moldovenești și ar fi trezit suspiciunea structurilor de forță transnistrene, dar după verificări suplimentare pasagerilor li s-au prezentat scuze și conflictul a fost epuizat.
Perioada electorală pentru alegerile locale din R. Moldova, din 20 octombrie, va începe la 19 august. Așa prevede calendarul electoral anunțat de Comisia Electorală Centrală. Termenul-limită pentru înscrierea candidaților va fi 19 septembrie. Campania electorala va începe pentru fiecare partid/ candidat din momentul înregistrării lor oficiale în cursa electorală”.
Judecătoria districtului moscovit Tverskoi l-a arestat în contumacie pe fostul lider PD Vlad Plahotniuc pentru că ar fi condus o rețea internațională de trafic de droguri. Decizia curții arată că Plahotniuc va fi pus sub arest vreme de două luni odată ce va fi reținut sau extrădat în Federația Rusă. Anchetatorii susțin că Plahotniuc ar fi condus rețeaua de narcotraficanți împreună cu fostul deputat PD Constantin Țuțu. Ambii au dispărut la mijlocul lunii iunie, după schimbarea de putere de la Chișinău. Acesta este al doilea dosar deschis de autoritățile Rusiei lui Plahotniuc, în primul era acuzat de delicte financiare. Fostul lider PD a negat mereu asemenea acuzații.
Președintele american Donald Trump a declarat, vineri, că noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost invitat la Casa Albă şi că va efectua o vizită în SUA foarte curând. Într-o întâlnire cu reporterii acreditaţi la Casa Albă, preşedintele american a spus că el crede că Zelenski este „un tip foarte rezonabil” şi că el ar putea să ajungă la o înţelegere cu şeful statului rus, Vladimir Putin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o discuție telefonică de urgență cu omologului său rus, Vladimir Putin, cerându-i să-și folosească influența asupra rebelilor pentru a-i convinge să „nu ne mai ucidă oamenii”. Discuția a avut loc după ce marți, 6 august, încă patru militari ucraineni au fost uciși de rebelii pro-ruși în estul țării.
Statele Unite și cinci țări europene au marcat a 11-a aniversare a războiului ruso-georgian, cerând Moscovei să-și retragă trupele de pe pozițiile cucerite atunci. Apelul este cuprins în declarația comună semnată la 8 august de ambasadorii la ONU ai Statelor Unite, Belgiei, Estoniei, Franței, Germaniei, Poloniei și Marii Britanii. Într-o evoluție separată, Departamentul de Stat al Statelor Unite a cerut Rusiei să revoce recunoașterea celor două teritorii separatiste georgiene aflate la originea scurtei confruntări militare din august 2008, Osetia de Sud și Abhazia.
Pe 9 august s-au împlinit 20 de ani de când președintele rus Boris Elțîn l-a numit premier pe Vladimir Putin, pe vremea aceea un șef puțin cunoscut în serviciile de securitate, cu puțină experiență politică. Agenția France Presse scrie că atunci puțină lume şi-ar fi imaginat că două decenii mai târziu Putin nu doar că va mai fi la putere, dar va fi unul din cei mai cunoscuți și influenți politicieni din lume. AFP mai notează că aniversarea vine într-un moment de tensiuni și incertitudini în Rusia, unde au avut loc în ultimele săptămâni proteste antiguvernamentale și anticipează că Putin, care are 66 de ani, nu va pleca din politică după încheierea actualului mandat prezidențial, care expiră în 2024.
Vladimir Putin. Fața puterii
***
La Tiraspol a avut loc o ședință a membrilor unei inițiative culturale, care reunește reprezentanți de pe cele două maluri ale Nistrului. Platforma „Cultura” are în componența sa peste 120 de manageri din domeniul cultural din 14 localități. Creată în 2016, platforma a realizat până acum mai multe inițiative culturale și în cadrul ședinței au fost discutate și planurile de viitor.
Valeria Suruceanu este șefa filialei din Moldova a Consiliului internațional al muzeelor. Aceasta a povestit corespondentului nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, despre proiectele pe care le realizează Platforma „Cultura” și despre activitățile planificate pentru perioada următoare.
Valeria Suruceanu: „Platforma „Cultura” a fost creată în 2016. Sarcina ei a fost inițial de a uni managerii și reprezentanții caselor de cultură din opt localități de pe ambele maluri ale Nistrului care au primit susținere financiară din partea PNUD Moldova pentru dezvoltarea proiectelor lor. Sarcina a fost de a activiza și a coordona activitățile acestor case de cultură, dar și de a crea legături dintre colectivele de creație care există în aceste case de cultură. Planul de activități din cadrul acestui proiect conținea traninguri, o vizită comună de studiu în Cipru.
Platforma este una din cele patru direcții tematice de colaborare între reprezentanții celor două maluri ale Nistrului...
Prin această platformă se intenționa identificarea potențialului în domeniul culturii, pentru o colaborare ulterioară în acest domeniu. Platforma este una din cele patru direcții tematice de colaborare între reprezentanții celor două maluri ale Nistrului: pe lângă cea care ține de cultură, mai există platforma în domeniul medicinii, în domeniul ecologiei și în domeniul educației și sportului.
Platforma „Cultura” este o organizație pentru toți cei care doresc să facă schimbări în domeniul cultural și social, iar proiectele pe care ni le propunem pentru perioada următoare au drept scop susținerea unor inițiative culturale și de creație și o dezvoltare echilibrată culturală a regiunii noastre. Facem asta pentru că știm cu toții că cultura are sarcini mult mai ample și implică inclusiv soluționarea unor probleme economice, sociale, ecologice…”
***
Corespondenții noștri de la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba trecătorii ce așteptări au de la realizarea unor proiecte în domeniul cultural.
- Ar fi bine sa fie ca în Odesa, de exemplu, se adună tot felul de trupe muzicale, inclusiv de jazz, cântă la saxofon, la chitară… Cred că evenimente de genul acesta lipsesc, unde să poți veni pur și simplu și să asculți muzică.
- Singurul lucru care se poate schimba este să plec de aici. Te uiți la nivelul de viață și la salarii și înțelegi imediat unde trebuie să pleci.
- Ar fi bine să fie mai multe concerte. Și spectacole de teatru.
- Copiii nu au unde se odihni la noi. Sunt puține locuri unde ei se pot odihni sau participa la evenimente culturale.
- Orașul nostru este oraș al pensionarilor, pentru ei trebuie să fie mai multe lucruri bune.
- Este nevoie de evenimente culturale pentru copii, dar și pentru părinți. Inclusiv evenimente unde să se explice regulile de comportament în societate. E nevoie de competiții intelectuale și sportive unde să participe și copiii, și părinții. Ar fi cu mult mai bine decât să umble prin curți…
- Avem un cor al veteranilor. Poate că ar fi bine de făcut și unul al tineretului? Trebuie să fie și cercuri de dans, și de teatru muzical. Așa viața ar fi mai veselă.
Pentru că noi nu suntem republică recunoscută la noi vin foarte puțini artiști și trupe, și în general cultura e foarte slab dezvoltată...
- Noi comunicăm între noi, nu mergem nicăieri. Dar unde am putea să mergem? Avem măcar vreun club prin apropiere? Nu avem așa ceva, trebuie să mergem hăt departe pentru un eveniment cultural.
- Ar fi bine ca să vină la noi mai multe trupe de teatru, de exemplu. Dar pentru că noi nu suntem republică recunoscută la noi vin foarte puțini artiști și trupe și în general cultura la noi e foarte slab dezvoltată. În alte țări există spectacole mai interesante decât la noi.
***
Europa Liberă: Negocierile politice cu privire la reglementarea transnistreană sunt blocate de mai bine de un an, ultima reuniune în formatul 5+2 a avut loc în mai 2018. De atunci, au avut loc doar discuții la nivelul grupurilor de experți, întâlniri între negociatorii politici și vizite ale reprezentanților mediatorilor și observatorilor, iar discuțiile au vizat probleme sociale și economice acumulate între Chişinău și Tiraspol. După schimbarea în luna iunie a puterii de la Chişinău, noul vicepremier pentru reintegrare, Vasili Șova, a declarat că prioritatea pentru anul viitor va fi revenirea la negocierile politice pentru reglementarea transnistreană. Declarația este cu atât mai interesantă cu cât Vasili Șova, care a fost consilier al președintelui Igor Dodon, este reprezentantul Partidului Socialiștilor în Guvernul condus de Maia Sandu. Iar Igor Dodon este unul dintre cei mai frecvenți oaspeți străini la Kremlin, în ultimii ani. Despre care ar putea fi interesul Rusiei în procesul de reglementare transnistreană, despre care ar trebui să fie rolul mediatorilor în negocieri am discutat cu expertul Institutului „Viitorul” de la Chişinău, Ion Tăbârță.
Europa Liberă: Portofoliul transnistrean a revenit socialiștilor, care încearcă să păstreze controlul asupra problematicii. Și știm cine stă în spatele socialiștilor. Din perspectivă mai amplă, de fapt jocul Moscovei este în această ecuație?
Ion Tăbârță: „Bună întrebare. Cred că mulți încearcă să dea un răspuns la această întrebare. Această aparență de mărinimie a Moscovei la sigur are în spatele său un calcul la rece.
Noi avem în Republica Moldova acest compromis, coaliție atipică, între doi poli geopolitici care, la un moment dat, părea imposibil. Dar trebuie să înțelegem că, de fapt, această coaliție nu este o coaliție pozitivă, este o coaliție negativă. Mă refer că nu este o coaliție „pentru”, dar mai degrabă este o coaliție „împotriva Vladimir Plahotniuc”, ex-liderul Partidului Democrat din Moldova.
Probabil marea întrebare este cât va dura această coaliție – toți înțeleg că este puțin probabil să avem un mandat întreg. Sunt alegerile locale capătul acestei coaliții? Vor fi alegerile președințiale? Sau poate să intervină orice alt scurtcircuit în relația dintre aceste două părți, mă refer aici la socialiști și Blocul ACUM, care să facă ca ulterior această coaliție să cadă?
Ce face Moscova? Moscova este interesată de litoralul nordic al Mării Negre. Ea și-a fortificat pozițiile în bazinul Mării Negre prin anexarea Crimeii, controlează lucrurile în regiunea Donbas. Și un punct vulnerabil al acestui triunghi geopolitic era regiunea transnistreană, care are conexiuni directe mai puține cu Moscova decât are regiunea Crimeii, anexată ilicit, și regiunea Donbas care are hotar direct și nu mai trebuie să depindă de Odesa sau de Chișinău.
Probabil Federația Rusă va încerca prin intermediul regiunii transnistrene să pună control asupra întregului teritoriu al R. Moldova...
Și probabil Federația Rusă va încerca prin intermediul regiunii transnistrene să pună control asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova. Pentru că, dacă Moscova ar fi avut nevoie numai de regiunea transnistreană, demult recunoștea această regiune. Chiar și în momentele mai problematice, când părea că, de fapt, Republica Moldova alunecă de sub influența Federației Ruse, prin 2013-2014, când parafam și semnam Acordul de Asociere și, practic, atunci se părea că noi ne ducem deja ireversibil spre Vest - am văzut că atunci Moscova încerca să găsească fel de fel de pârghii pentru a menține în continuare control asupra întregului teritoriu Republica Moldova. Sau, dimpotrivă, să treacă această armă a separatismului din stânga Nistrului în dreapta Nistrului, mă refer la teritoriul UTA Găgăuzia.
De aici noi deducem că, de fapt, Moscova are interes pentru întreg teritoriul Republicii Moldova, dar nu numai pentru regiunea transnistreană. Cel mai probabil Moscova va încerca să promoveze un memorandum de tip Kozak, adică un fel de transnistrizare: sau Tiraspol în tandem cu Comratul, sau singur, să aibă un anumit pachet de control asupra politicii promovate de Chișinău. Iar pentru asta trebuie de pregătit un teren politic propice aici la Chișinău unde să existe o coaliție majoritară decizională care să poată realiza acest lucru, să nu depindă de decizia unui singur politician.
Da, Moscova îl are pe Dodon aici care, cu câteva luni în urmă, practic părea că i se termină proiectul politic, era într-o situație când era prins între două forțe, între Federația Rusă și Partidul Democrat. Vedem că Partidul Socialiștilor a ieșit bine, chiar câștigător, din această situație – el este la guvernare fără responsabilitate, Igor Dodon are asigurat spatele în Parlament prin speakerul, doamna Greceanîi, el încearcă, dimpotrivă, să devină foarte activ, neavând responsabilitate, pentru a acumula capital politic și electoral.
Dar, totodată, cu toate că îl are acum pe Dodon și Partidul Socialiștilor, care stau bine, vedem că totuși Federația Rusă încercă să inițieze o serie de alte proiecte politice alternative, ca să nu fie la cheremul doar Partidul Socialiștilor și a șefului statului, dar probabil să fie și alte proiecte politice care, în tandem cu socialiștii, să promoveze o federalizare a Republicii Moldova. Sau să fie așa prevederi ca să fie mai rău decât federalizarea, să avem chiar o confederație.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, atunci când vă referiți la proiectele noi politice, aveți în vedere proiectul lui Mark Tcaciuc, de exemplu, sau proiectul Renato Usatîi, sau revigorarea Partidului Comuniștilor?
Ion Tăbârță: „Mai degrabă mă refer la proiectul lui Mark Tcaciuc, pentru că Mark Tcaciuc a avut un rol important în elaborarea Memorandumului Kozak, anumite voci susțin că dumnealui ar fi unul dintre autorii acestui Memorandum, sau, cel puțin, dumnealui a fost persoana care a ținut contactul permanent cu Dimitri Kozak.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană investește foarte mulți bani, și Statele Unite la fel, în aceste proiecte de consolidare a măsurilor de încredere, sunt deschise centre medicale, se fac proiecte comune și așa mai departe. Acesta este nivelul la care trebuie să se implice mediatorii?
Ion Tăbârță: „Noi consolidarea încredere cred că o avem în jur de 20 de ani, undeva de la finele anilor 1990, începutul anilor 2000, noi am avut măsuri de consolidare a încrederii. Avem aspectele lor pozitive, că lumea comunică. La noi nu există reticență între cetățenii de pe ambele maluri – noi mergem acolo, ei vin la noi, avem rude, își fac studii, căsătorii, ceea ce este un lucru foarte bun. Însă, totodată trebuie să recunoaștem că aceste măsuri de consolidare a încrederii, ele nu au apropiat soluția politică a conflictului transnistrean.
Noi am fost aproape de soluționarea politică o singură dată, în anul 2003, și a fost o înțelegere care a ocolit formatul oficial pentagonal de atunci. A fost o înțelegere directă între Moscova și Chișinău, între Voronin și Putin, prin intermediarii Kozak și probabil aici la noi Mark Tcaciuc. În rest, noi nu am fost aproape de soluționarea conflictului transnistrean. Și când fostul premier Iurie Leancă a încercat la dialogul de la Munchen să abordeze problema soluționării politice a conflictului transnistrean, imediat a avut replica lui Evgheni Șevciuk: „Hai să mergem pe calea divorțului civilizat”.
Până a ajunge la aspectele politice mai este foarte, foarte mult...
De aceea, până a ajunge la aspectele politice mai este foarte, foarte mult, vedem că Tiraspolul nici nu acceptă niciun fel de dialog. Desigur, că dacă se va spune de la Moscova sau dacă va fi coaptă o decizie între Moscova și Chișinău, Tiraspolul va accepta să-și schimbe abordarea sa și să admită vreun anumit dialog politic.
Dialogul politic nu există, nu este acceptat. De aceea politica „coșurilor” parcă s-a părut la un moment dat că este o soluție, dar ea, mai degrabă, este o capcană. Pentru că noi cam ne-am învârtit în jurul coșului celui mai puțin important, de fapt, coșul care se referă la aspectele umanitare ale problemei, însă nicidecum n-a reușit să mergem la următoarele coșuri care țin de securitate, drepturile omului și, desigur, reglementare politică.”
Europa Liberă: Unul dintre cei doi deputați care au intrat în Parlament pe cele două circumscripții din regiunea transnistreană, Viorel Melnic, și-a depus mandatul. Cum credeți dumneavoastră, cam de ce?
Ion Tăbârță: „Trebuie să începem de la faptul că, de fapt, aceste două circumscripții arondate regiunii transnistrene au fost mai degrabă o bătaie de joc.”
Europa Liberă: Ne amintim cum s-a votat acolo, contra bani…
Ion Tăbârță: „Da, a fost tot ce a fost. Și ei, practic, nu au nimic în comun cu a reprezenta regiunea transnistreană sau, ce s-a argumentat, că cetățenii moldoveni de acolo trebuie să aibă delegație sau reprezentanții lor în Parlamentul Republicii Moldova. Mai degrabă a fost o găselniță a fostei guvernări de a avea încă două mandate în plus în Parlamentul Republicii Moldova. Pentru că domnul Melnic nu avea nimic cu acest teritoriu, el era reprezentantul domnului Șor, cu anumite conexiune cu șeful statului Igor Dodon.
Cred că aici trebuie de căutate explicațiile de ce dumnealui a plecat, în subtilitățile în culise a relației lui cu domnul Șor, cu președintele Dodon și cu anumite interese personale. El nicidecum nu a fost un reprezentant adevărat, real al regiunii transnistrene în Republica Moldova.
Și, dacă ar fi rămas în Parlament, eu nu cred că el ar fi reprezentant sau el ar fi făcut ceva pentru locuitorii de acolo. Mai degrabă s-ar fi ocupat în continuare de magazinul Duty Free și faptul că a fost adoptată această lege referitor la lichidarea Duty Free-ului nu este exclus să fie o explicație de ce dumnealui a plecat, nu e exclus că dumnealui trebuie să cureze aceste magazine în Parlamentul Republicii Moldova. Odată ce ele au fost lichidate, a dispărut necesitatea mandatului în Parlament.”
Europa Liberă: Legat de schemele care se fac în regiunea transnistreană, s-a discutat în noul Parlament despre schemele de livrare a energiei electrice. Credeți că se va schimba ceva în acest sens?
Ion Tăbârță: „În primul rând, eu cred că trebuie să avem o transparență: ce-i cu Energocomul, ce-i cu Energocapitalul, piața energetică sau a energiei electrice este una cu foarte multe subtilități. Republica Moldova, în contextul implementării Acordului de Asociere, pentru a implementa așa-numitul pachet energetic trebuie să-și liberalizeze piața. Pentru a-și liberaliza piața, este nevoie de interconexiuni sau de surse energetice alternative. Și avem gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău care, cu chiu, cu vai, avansează cu anumite tergiversări. Chiar l-am văzut recent pe ministrul economiei, domnul Brânzan, care a spus că este o prioritate și ea va continua, mai ales că deja mingea este pe terenul Guvernului român și multe depinde de ce va face deja statul român.
Un alt aspect mai spinos este, desigur, conexiunile energetice și avem construcția acelei linii electrice Isaccea-Vulcănești-Chișinău cu stația back-to-back aferentă. Și când practic s-a pregătit și s-a ajuns la studiu de fezabilitate, la proiect tehnic, sunt anumite cercuri de interes care spun că, de fapt, nu este nevoie, că economic nu se va răscumpăra și este o investiție inutilă, că trebuie să așteptăm când Ucraina se va conecta la ENTSO – E, adică de la asincron la sincron, că Ucraina și-a propus să facă asta în 2027, dar 2027 poate să fie și 2030, și 2033, și 2037…
Anumite voci care sunt împotriva conexiunilor cu energie electrică din România sunt implicate și în aceste scheme de energie din regiunea transnistreană...
Și anumite voci care sunt împotriva conexiunilor cu energie electrică din România sunt implicate și în aceste scheme legate de energia electrică din regiunea transnistreană. Am avut acea întreprindere-căpușă, înregistrată pentru o zonă off-shore și în cazul căreia era evident că anumiți bani ai contribuabilului moldovean se duceau în aceste conturi off-shore.
Noi avem acest termen până în 2023, dacă nu greșesc, ca să ne conectăm energetic din sudul Republicii Moldova. Dar până ajunge acolo trebuie să avem această transparență în acest domeniu. Pentru că au fost scheme, dar trebuie să fie o prioritate ca toate aceste contracte legate de importul de energie electrică să fie aduse la lumină. Și ulterior va fi mai clar într-adevăr ce se întâmplă și de aici deja să stabilim ce trebuie să facem sau ce trebuie să facă autoritățile statului.”
Europa Liberă: Pentru că atunci când se vorbește de faptul că energia electrică din România sau din Ucraina nu este rentabilă, se ocolește faptul că energia electrică din Transnistria este produsă din gaz care nu este plătit și care cade tot pe umerii Republicii Moldova.
Ion Tăbârță: „Exact și avem acea acumulare a datoriei. Și aici tot este o problemă, trebuie să ne clarificăm cu acest TiraspolGaz, sau cum se mai numește, care este, pentru ce el este, este formal numai pentru a aduna banii contribuabililor din regiunea transnistreană și livrări la buget și ulterior să-i repartizeze cum îi repartizează.
Sau, dacă noi avem anumite obligațiuni față de Gazprom, Moldova-Gaz, atunci și această întreprindere tot trebuie să aibă obligația să achite acești bani ca, până la urmă, ei să ajungă la Gazprom și nu să se acumuleze în fiecare an, să se acumuleze și să nu vină unul gen Rogozin la noi și să ne spună: „Dacă vreți Transnistria, plătiți pentru gaze. Dacă nu, puteți să rămâneți iarna fără căldură.”
***
Europa Liberă: Cum se vede din Occident situația la capitolul reglementării transnistrene, Valentina Ursu a discutat cu analistul Fundației Jamestown, Vladimir Socor.
Vladimir Socor: „Cu siguranță UE s-ar bucura ca relația Republicii Moldova cu Rusia să înceapă a reveni la normalitate. Normalitate minus Transnistria. Atâta timp cât trupele rusești staționează în Transnistria și atâta timp cât Rusia sponsorizează o altă structură de stat pe teritoriul Republicii Moldova, relația nu poate să fie normală. Punând acest subiect în paranteze, relația Chișinăului cu Moscova poate fi reparată. În primul rând, în privința exporturilor Republicii Moldova către Rusia.”
Europa Liberă: Dvs., ați amintit despre buna relație, dar fără Transnistria, însă șefa executivului de la Chișinău, Maia Sandu, spunea că Chișinăul este deschis față de Tiraspol, locuitorilor din stânga Nistrului le-a fost asigurat libera circulație, inclusiv la traversarea frontierei de stat. Oamenii beneficiază de mai multe proiecte, iar regiunea transnistreană beneficiază de aceleași zone de comerț liber ca malul drept.
Vladimir Socor: „Declarația Maiei Sandu la întâlnirea cu ambasadorii din formatul 5+2 este o declarație care poate deveni un punct de cotitură în atitudinea Republicii Moldova în această chestiune. Poate chiar un moment revoluționar în diplomația Republicii Moldova în această problemă. Două sunt elementele de schimbare radicală: primul este acela de a-i întreba pe ambasadorii din formatul 5+2, „care, de fapt, este direcția în care se merge cu pașii mici? Doamna Sandu a declarat foarte tranșant că pașii mici reprezintă, de fapt, niște cedări unilaterale din partea Chișinăului.
Dna Sandu a cerut ca lupta împotriva corupției să fie extinsă și pe malul stâng al Nistrului...
Răspunsul șefului misiunii OSCE din Chișinău, în numele diplomaților care au vizitat Chișinăul, a fost un răspuns pur birocratic și deci nesatisfăcător. Scopul este acordarea unui statut special pentru Transnistria în cadrul Republicii Moldova. Este exact exprimarea Rusiei în deplin acord cu OSCE și, din păcate, în acord cu diplomația occidentală din formatul 5+2. Iată de ce declarația doamnei Maia Sandu arată că abordarea aceasta este nesatisfăcătoare. Acesta este primul punct. Şi al doilea punct este declarația doamnei Maia Sandu că conflictul nu poate fi rezolvat atâta vreme cât Transnistria, liderii ei, profită din scheme și afaceri ilegale. Deci dna Sandu a cerut ca lupta împotriva corupției să fie extinsă și pe malul stâng al Nistrului.”
Europa Liberă: Dvs. credeți că acum în formatul de negocieri 5+2 pentru reglementarea transnistreană va deveni o platformă care ar putea să ajute la combaterea contrabandei, corupției?
Vladimir Socor: „Nu, acesta nu este scopul formatului 5+2, combaterea corupției a contrabandei și a altor scheme poate fi făcută numai înconjurând formatul 5+2, deoarece în formatul dat, Rusia și Transnistria au drept de veto. Din acest punct de vedere formatul 5+2, în configurația sa actuală, nu face altceva decât să perpetueze, să cimenteze situația de fapt, adică să legitimeze existența Transnistriei pe teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Recent șeful misiuni OSCE în Moldova reitera că în toamnă ar putea să aibă loc discuții în acest format de negocieri 5+2.
Vladimir Socor: „Guvernarea de la Chișinău, atât președintele Dodon, cât și Guvernul condus de Maia Sandu nu pot să dorească o asemenea reuniune. Domnul Dodon a spus foarte clar că discuțiile politice trebuie stopate, cel puțin pentru un an. A ridica problema rezolvării politice în această etapă ar risca scindarea coaliției de guvernământ, iar domnul Dodon nu dorește acest lucru. Din punctul de vedere al domnului Dodon pașii mici ar trebui continuați, dar nu încercări de a rezolva problema din punct de vedere politic. Acest lucru nu numai că nu e posibil practic, dar riscă să scindeze coaliția de guvernământ.
Dimpotrivă, OSCE, și desigur Rusia și Transnistria doresc ca formatul 5+2 să se reunească și să purceadă la discuții politice. A face acest pas în etapa actuală este greșit din două puncte de vedere. Întâi, deoarece Republica Moldova nu are capacitatea în viitorul previzibil să reintegreze Transnistria, mai ales o Transnistrie coruptă și dirijată de Rusia.”
