Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Vasilii Șova, a prezentat recent prioritățile pentru următoarea perioadă a Biroului Politici de Reintegrare. Potrivit lui, în curând vor fi restabilite toate grupurile de lucru care au fost create în contextul reglementării transnistrene. Valentin Balan, președintele Asociaţiei profesioniștilor în Comunicare și Relaţii Publice, vorbește despre evoluţiile în rezolvarea conflictului transnistrean.
Europa Liberă: Conflictul transnistrean uneori se zice că ar fi în primele 10 priorități ale autorităților, alte ori se zice că nu ajunge să fie nici în primele 20. Dumneavoastră cunoașteți bine dosarul transnistrean, aveți o idee clară dacă cineva dorește la modul cel mai serios să rezolve în primul rând această problemă și, doi, dacă cele două maluri ale Nistrului mai au șansa să se reunifice?
Valentin Balan: „Probabil toți cetățenii Republicii Moldova și nu doar, zic și de alte state, și-ar dori ca problema transnistreană să fie rezolvată, să dispară de pe hartă.”
Europa Liberă: Cu ce preț?
Valentin Balan: „Politicienii noștri înțeleg foarte bine că din moment ce vor să dezoligarhizeze statul Republica Moldova, trebuie să taie și acele rădăcini care vin din Transnistria. Dacă și existau niște neînțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol ele erau doar pe sticlă. În realitate, Chișinăul finanța Tiraspolul și Tiraspolul finanța Chișinăul. O mână spală pe alta mână. Acum, noua guvernare încearcă să taie rădăcinile, văd că sunt foarte dese deplasările Președintelui Igor Dodon la Moscova. Eu bănuiesc că este o modalitate de a ajuta Tiraspolul să supraviețuiască în lupta asta cu dezoligarhizarea din Republica Moldova. Cum se produce până la urmă nu se știe. Ați menționat agenda cetățeanului cu problema transnistreană, de pe locul 10 până pe 20. Au mai fost perioade când era și pe locul șapte, și pe locul trei, în 2015 în genere se discuta în anumite cabinete despre un pericol foarte grav. Era vorba despre probabilitatea unui război în sudul Ucrainei și inclusiv Transnistria - Republica Moldova. Atunci cu adevărat în agenda cetățeanului problema crescuse, dar în realitate cetățeanul este dominat, măcinat de problemele cotidiene: de salariu, de locuri de muncă, de copii. Cetățeanul nu prea are contact direct sau relație directă cu problema transnistreană, ea nu îl doare. Problema transnistreană se îndepărtează și nu se caută rezolvată de nimeni. Ea în campaniile electorale doar poate fi ridicată ca și problemă. La moment eu nu știu dacă cineva o să-și dorească să rezolve sau, cel puțin, să pună pe tapet problema transnistreană.”
Europa Liberă: Șeful statului, Igor Dodon, care ați spus și dumneavoastră că merge de atâtea ori la Moscova, acolo ,în capitala Federației Ruse, discută inclusiv problema transnistreană. Ar vrea el cu orice preț să găsească o soluție pentru această problemă transnistreană?
Valentin Balan: „Oricare din politicieni ar vrea soluția, dar nu cu orice preț. Noi știm foarte bine că nu președintele Dodon poate decide reîntregirea Republicii Moldova, Integrarea în baza de federalizare presupune un referendum. Referendumul trebuie să se producă cu votul electoratului, a cetățeanului, respectiv nu președintele decide.
Alte modalități de a întregi țara nu există, din moment ce se semnează acordul ăsta de neagresiune, între partidele din alianță, nimeni n-o să vrea să atingă problema transnistreană, asta ar presupune anumite declarații dure, politice de stânga sau de dreapta. Doar, că Moscova acum negociază, încearcă, nu știu prin ce metode, nu cunosc, să ajute prin intermediul, bănuiesc al lui Dodon, finanțarea sau susținerea Tiraspolului în continuare. Este vorba de Tiraspol, pentru că noi avem pe partea stângă a Nistrului teritoriile noastre, chiar până în Ucraina la moment controlate de autoritățile Chișinăului. Problemă este foarte gravă, noi ne îngrijorăm de ce o să facă restul cetățenilor din Transnistria și nici de cum nu ne gândim de satele controlate de Republica Moldova în partea stângă. Acolo există probleme foarte mari, dacă noi am eliberat, de exemplu, plăcuțe neutre pentru orice transnistrean ca să poate circula în Uniunea Europeană, apoi moldovenii noștri din stânga Nistrului cu numere moldovenești nu pot circula gratuit prin Transnistria sau să vină încoace, peste pod, pentru că imediat trebuie să plătească vinieta.
Problemă este foarte gravă...
Vinieta ajunge la sume foarte mari, până la 100 de dolari pe an pentru mașinile de mici. Altă problemă este că există și o așa numită lege de facilitare a satelor care se află în zona de securitate. Legea nr. 39 care este moartă din 2010 și nu funcționează. Nimeni nu vrea să finanțeze proiecte pe teritoriu în partea stângă a Nistrului. Satele acelea sunt lăsate. Există anumiți finanțatori din afară, dar finanțatorii din afară sunt pentru proiecte concrete și nu pentru viața de zi cu zi. Când spun acest lucru am în vedere infrastructura, alimentația în școli și grădinițe care trebuie să vină neapărat cu acel pod plutitor, dacă să treacă peste pod prin Transnistria, ei trebuie să plătească taxă, trebuie să plătească vămuirea. Atunci apare problema, produsul devine mult mai scump. Orice instituție, agent economic care vrea să deschidă afaceri în satele controlate de autoritățile de la Chișinău, este obligat să plătească TVA 20 % și mai multe taxe în Republica Moldova pentru sunt egalați cu cetățenii din partea dreaptă, pe când în celelalte sate ale Tiraspolului TVA este exclus. Agenții economici transnistreni au prioritate, au alte prețuri și satele noastre economic se sufocă.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, în acești 28 de ani de independență, ați auzit măcar o singură declarație din partea autorităților tiraspolene care ar fi spus că vor reunificarea celor două maluri ale Nistrului?
Valentin Balan: „Niciodată! Politicienii noștri comentau acest fapt prin a explica că liderii de la Tiraspol se adresează propriului electorat. În realitate se discută, se negociază, există acele întâlniri fără cravate, la meciuri de fotbal și în restaurante, pe terase. Nu este chiar așa, era o minciună deja pentru electoratul nostru, în realitate Chișinăul alimenta Tiraspolul și Tiraspolul permitea să alimenteze Chișinăul, regimul.”
Europa Liberă: Intenția actualei guvernări este să aibă mai multe alternative pentru importul de resurse energetice și unii experți spun că dacă Republica Moldova ar înceta să importe electricitatea de la Cuciurgan, ar putea să fie înăbușit regimul secesionist de acolo, e adevărat?
Valentin Balan: „Este una dintre metode, este un pas, dar nu este unicul. Noi când spunem ca să nu mai preluăm electricitate de la Cuciurgan, problema nu constă doar în a prelua electricitatea, ci noi susținem regimul din Tiraspol și prin faptul că noi plătim pentru acel gaz care nu-l consumăm, care merge la Cuciurgan. Practic noi suntem impozitați dublu, cumpărăm electricitatea și plătim gazul din care se fabrică acea electricitate. Noi nu doar susținem regimul de la Tiraspol, noi mai și finanțăm buzunarele acelor lideri care se lăfăiesc la Tiraspol.”
Europa Liberă: Iar autoritățile de acolo ne anunță că mai pun câteva puncte de control. Ce mesaje transmit ei prin aceste gesturi pe care le fac? Unii spun că chiar sfidează în mod grosolan celelalte părți care fac parte, cel puțin, din Comisia Unificată de Control.
Valentin Balan: „Am auzit din partea autorităților din partea stângă a Nistrului, din satele moldovenești, care spuneau că Comisia Unificată de Control nu-și îndeplinește rolul său acolo. Cu părere de rău, CUC nu este un mecanism, pentru că ori câte ori se adresează cineva, spun „vom identifica, vom căuta să rezolvăm”, și nu se rezolvă nimic. Sunt declarație până la urmă și doar atât.”
Europa Liberă: Vocea Chișinăului acolo, aproape că nu e luată în seamă?
Valentin Balan: „Este doar o singură voce a Chișinăului acolo. Există membri în acea comisie din toate părțile, asta e o problemă. O altă problemă - instalarea punctelor vamale sau de grăniceri a transnistrenilor. Lucrul ăsta nu este nou în politica rusească de agresiune, fusesem doi ani urmă la Tbilisi, în Georgia, și exact aceeași problemă există acolo, în Osetia și Abhazia. La ei se numește „separatism târâtor”- "ползучая агрессия", ei zi de zi observă că stâlpii de granița de la nord și de la sud a teritoriilor se mișcă spre Tbilisi. Când încearcă să se revolte oamenii din satele acelea, el azi, de exemplu, este în Georgia mâine se află în Abhazia. Lucru acesta se întâmplă extrem de vizibil și bănuiesc că după ce a fost încercat în Georgia se încearcă și aici. De mai multe ori au încercat să miște punctele de grăniceri ori să pună acele vagoane sau stâlpi, chiar de prin anul 2012. Primele încercări au fost, era și George Bălan, dacă nu greșesc atunci, șeful biroului de reintegrare. El a fost internat în spital după altercațiile cu milițienii. I-au mutat înapoi, dar n-a durat mult și, acum, eu am înțeles că s-au schimbat iar. Au depășit teritoriul Tighinei și ei tot se mișcă. Ei ne încearcă de minte. Acea tactică a pașilor mici este în defavoarez, am zis-o de nenumărate ori și ani la rând, că tactica pașilor mici nu este tactica rezolvărilor, ci este tactica cedării a Republicii Moldova sau a integrității Republicii Moldova cu pași mici.”
