Președintele Igor Dodon spune că Președinția a elaborat un „concept” pentru rezolvarea politică a problemei transnistrene. „Aș risca să spun că putem avansa foarte repede, pentru că actualul consens internațional în privința R. Moldova este favorabil”, a declarat Dodon într-un interviu acordat la Chișinău ziarului german „Der Spiegel”. În interviul publicat duminică, președintele spune că soluția este să i se acorde Transnistriei un statut special de autonomie „foarte puternică” în cadrul R. Moldova, iar acest concept elaborat de Președinție va fi prezentat în curând partenerilor din coaliția de guvernare. Au aflat partenerii de guvernare ceva între timp despre aceste planuri și idei ale șefului statului?
Prim-ministra Maia Sandu a declarat astăzi că nu a făcut cunoştinţă cu vreun concept nou, elaborat de Preşedinţie şi vizând rezolvarea problemei transnistrene, dar că, în general, orice soluţie pentru această chestiune trebuie „îndelung” consultată cu cetăţenii şi că un model de autonomie ce poate ar merita să fie supus unor astfel de consultări e cel oferit deja o dată, adică modelul găgăuz.
„Nu decide un om, oricare ar fi funcţia acestui om, ce se întâmplă cu R. Moldova. Oricum, decid cetăţenii”, a mai spus Maia Sandu.
Deputatul Blocului ACUM, Igor Munteanu, fost ambasador moldovean la Washington şi cunoscut oponent al federalizării, ne-a spus şi el astăzi că şeful statului, în general, promovează o viziune ce nu ar fi împărtăşită de marea majoritate a populaţiei, prin urmare şi şansele de succes ale unei astfel de abordări sunt absolut minime. Munteanu a descris abordarea şefului statului ca pe una foarte aproape de federalizare, doar cu titulatură schimbată. El nu împărtăşeşte nici optimismul preşedintelui legat de, ceea ce Dodon a numit în interviul pentru presa germană, „context internaţional favorabil” identificării unei soluţii pentru conflictul estic.
„Există şi întotdeauna au existat atât premise pozitive, cât şi negative. Premisele pozitive ar putea fi legate de faptul că regiunea transnistreană e într-un colaps economico-financiar şi că există această decizie a Rusiei de a recalibra livrarea de gaze către Balcani care va lovi în primul rând regiunea transnistreană, care este excesiv de legată de câştigurile pe care le reţine din folosirea gazului fără ca să-l plătească. Dar sunt şi premise negative - elitele transnistrene nu vor să-şi piardă statutul şi se vor bate să-şi păstreze status quo-ul, un status quo care nu e sustenabil, dar la care ei ţin pentru le aduce statut, bani, interese, trecere la Moscova, bani din off shoruri… Astea sunt premise negative care pot sa dea peste cap orice fel de planuri discutate de liderul PSRM, Igor Dodon”, afirmă Munteanu.
Un alt exponent al Blocului ACUM, deputatul Mihai Popşoi, care la fel neagă că ar fi văzut noul concept despre care vorbeşte Igor Dodon, recunoaşte existenţa unor premise pozitive pentru o soluţie a conflictului. Dar rara unitate între Rusia şi Occident în raport cu oportunitatea creării noului Guvern de la Chişinău şi faptul că Rusia a semnalat nu o dată că povara Transnistriei devine pentru ea de nesuportat ar putea fi insuficiente, mai spune Mihai Popşoi.
„Cam asta e teoria, doar că noi asta am mai auzit în ultimii ani. O să vedem. Sunt lucruri pozitive, dar ele trebuie testate, capitalizate, exploatate, ca să vedem dacă sunt reale, şi nu sunt doar nişte fumigene, cum au fost de nenumărate ori – şi în 2001-2003, şi din 2010, când a fost declaraţia de la Meseberg a lui Medvedev şi Merkel, cum a fost relaţia între Filat şi Şevciuk. Deci, există mereu o exuberanţă de optimism, apoi lumea se trezeşte la realitate.”
Ceea ce au spus, pe de altă parte, analiştii, cei mai critici dintre ei, despre anunţul lui Igor Dodon e că ar încerca să înlocuiască termenul de „federalizare”, care a scandalizat opinia publică din R. Moldova, cu „autonomie foarte puternică” pentru Transnistria, fiind vorba, de fapt, despre același proiect de federalizare al lui Dmitri Kozak.
