Reprezentanții mediatorilor și observatorilor în reglementarea transnistreană, așa-numitul format 3+2, a îndemnat vineri Chişinăul și Tiraspolul să reia negocierile și discuțiile în grupurile de lucru pentru consolidarea măsurilor de încredere dintre cele două maluri ale Nistrului. Aceștia promit că noi negocieri și discuții dintre Chişinău și Tiraspol vor avea loc în toamnă. Premierul moldovean Maia Sandu și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au discutat la Kiev despre integrarea europeană a celor două țări, retragerea trupelor ruse și cooperarea în domeniul energetic. Un interviu cu Ion Leahu, fost reprezentant al R. Moldova în CUC.
Europa Liberă: Mai întâi să vă întreb: ce loc va ocupa dosarul transnistrean în agenda Guvernului Maiei Sandu? Și să evaluați etapa actuală a procesului de reglementare transnistreană.
Ion Leahu: „În agenda Guvernului Maiei Sandu, problema transnistreană treptat, dar destul de evident ocupă tot mai mult și mai mult loc. Noi vedem de acum schimbări, și schimbări destul de esențiale. Este vorba de contracararea contrabandei prin segmentul transnistrean; este vorba despre evacuarea trupelor militare armate rusești de pe teritoriul transnistrean.”
Europa Liberă: Maia Sandu este categorică atunci când spune că formatul de negocieri „5+2” pentru reglementarea transnistreană trebuie să devină o platformă, care să ajute la combaterea corupției și contrabandei. La modul practic, cum e posibil acest lucru de făcut, pentru că despre regiunea transnistreană se zicea că este o gaură neagră, unde contrabanda și corupția sunt la ele acasă?
Ion Leahu: „Deci, noi mult timp am vorbit despre factorul ucrainean. Odată în studioul Europei Libere eu am prezentat niște cifre – odată cu venirea dlui Victor Iușcenko în funcția de președinte al Ucrainei, timp de o jumătate de an a fost nevoie să schimbe cinci complete de șefi – la vamă, securitate, poliție, grăniceri și la fisc. De ce? Pentru că fiecare nou schimb îndată ce venea se implica în schemele de contrabandă.
Noi mult timp am vorbit despre factorul ucrainean...
Și evident că factorul transnistrean era dominant în partea aceasta a Ucrainei. Prin ‘94, când am depistat că Sheriff foarte activ circulă cu diferite mașini din Transnistria în Ucraina și invers, am apelat la frații ucraineni și i-am rugat să ne explice despre ce este vorba. Absolut sincer, cu naivitate de copil, aceștia ne-au răspuns: „Ei au baze de păstrare pe teritoriul Ucrainei, aici păstrează spirtul și pe urmă, când au nevoie, ei vin și îl iau”. Înțelegeți? Nici măcar nu le-a trecut prin minte să ascundă faptul că Sheriff-ul avea pe teritoriul Ucrainei baze de păstrare.”
Europa Liberă: Asta a fost 30 de ani în urmă.
Ion Leahu: „Dar nu s-a schimbat nimic, dna Valentina. Nu s-a schimbat nimic, absolut nimic, poate cu excepția unor priorități. Însă, în rest, cum a fost folosit teritoriul ucrainean pentru contrabandă, așa a și rămas. Dar ce să mai vorbim noi? Unul din punctele principale din cadrul tratativelor care este permanent atacat de către Transnistria este repunerea în funcțiune a sectorului de nord al căii ferate transnistrene. Pentru ce le trebuie asta? Ca să ocolească punctele de control și să aibă acces direct pentru contrabandă.”
Europa Liberă: Și Dvs. credeți că acum Ucraina va avea o altă abordare? Subiectul acesta a fost discutat de premierul Maia Sandu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Ion Leahu: „Da, da, cu dl Zelenski. Eu sper, dna Valentina, că totuși dl Zelenski își închipuie pagubele la care este supusă Ucraina și, pentru a-și proteja propriul stat, el concomitent ne va ajuta și nouă. Așteptăm pașii următori concreți. Da, ei au căzut de acord în cadrul negocierilor, însă trebuie de extins posturile mixte pe tot teritoriul segmentului transnistrean, trebuie de găsit altă modalitate de a executa controlul, ca grănicerii moldoveni să nu stea în „budkă” (cabină), dar să iasă și să controleze și ei unitățile de transport ș.a.m.d. Dna Maia Sandu a pledat pentru continuarea monitorizării situației de la hotar prin intermediul Misiunii EUBAM, poate...”
Europa Liberă: Ea a spus că e necesară prelungirea Misiunii UE de asistență la frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina, pentru că EUBAM-ul s-a dovedit a fi un mecanism foarte eficient.
Ion Leahu: „Dar imaginați-vă dacă Misiunea EUBAM ar avea și mai multe prerogative...”
Europa Liberă: Dar ce împuterniciri ar trebui să i se mai dea?
Ion Leahu: „Ar trebui de împărțit prerogativele pe care le are Misiunea de control vamal moldovenească și ucraineană cu EUBAM-ul. Las’ și ei dacă obțin informația, s-o realizeze.”
Europa Liberă: În ultimul timp au fost arătate publicului mai multe scheme de contrabandă, unde se arăta că și factorul moldovenesc avea mult și mare interes ca să se mențină această stare de lucruri pe segmentul transnistrean la hotarul moldo-ucrainean.
Ion Leahu: „Evident că dacă n-ar fi fost factorul moldovenesc, factorul ucrainean era mult mai restrâns în posibilități și în capacități. E clar că se ajunge uneori la lucruri caraghioase, când un ministru îi spune altui ministru: „Tu mașina asta pe pui ți-ai făcut-o sau nu pe pui?”. Puii din Transnistria, evident, așa-numitele picioarele lui Bush.”
Europa Liberă: Pulpele...
Ion Leahu: „Pulpele lui Bush, da. Nu ar fi atât de convingători transnistrenii în problema propriilor lor posturi, care sunt înșirate ilegal de-a lungul Nistrului, dacă nu ar fi cazul că contrabanda se efectuează prin intermediul mai multor factori de decizie din Moldova. Ei au nevoie, să spunem așa, să le asigure securitatea, știind foarte bine că o parte din venit se împarte și rămâne în Tiraspol. Dacă ar fi ridicate, scoase aceste posturi, cum cere delegația Republicii Moldova de acum de zeci de ani, s-ar schimba raportul de forțe, Transnistria ar pierde controlul asupra torentelor de contrabandă, dar așa toți sunt mulțumiți. Dintr-o parte, ai noștri, chipurile, cer ridicarea, Comisia Unificată de Control absolut sincer cere acest lucru la fiecare ședință, pe de altă parte, anumite cercuri, anumite structuri beneficiază de asta și e bine și frumos, toți sunt satisfăcuți.”
Europa Liberă: Dle Leahu, la ce bun aceste negocieri în formatul „5+2” de atâta timp, dacă se cunoaște o cu totul altă situație reală, care arată lucruri mult mai grave, iar mediatorii și observatorii se concentrează strict doar pe anumite probleme care ar ține de „pașii mici”, care trebuie făcuți întru apropierea cetățenilor de pe un mal și altul al Nistrului? Problemele sunt mult mai grave, mult mai mari. De ce nu s-au concentrat eforturile pe aceste probleme – de contrabandă, de corupție, de ilegalitate?
Ion Leahu: „Sunt două aspecte. Primul e aspectul formal. Deci și negocierile la toate nivelurile, începând cu grupurile de experți și terminând cu formatul „5+2”, au un anumit statut. Ei se conduc de anumite decizii interne și nu iese, Doamne ferește, nu iese în afara acestor decizii.”
Europa Liberă: Dar în spatele acestor prerogative pe care le au aceste grupuri se fac lucruri urâte?
Ion Leahu: „Se fac lucruri foarte urâte, însă amintiți-vă de aprecierea dată de Franco Frattini la Declarația Parlamentului Republicii Moldova referitoare la necesitatea de a evacua de aici trupele armate rusești. Ce a spus el? „Este o solicitate prematură, negândită, nechibzuită”. Fix același răspuns o să fie în caz că cineva, de exemplu, din partea Republicii Moldova... Cine azi o să fie negociator principal, că nici nu știu?”
Europa Liberă: Dl Șova.
Ion Leahu: „Dl Șova, da. Dacă el o să propună să examinăm problema contrabandei, iată, în dezvoltare...”
Europa Liberă: Dar o să propună Maia Sandu, pentru că ea dacă abordează un subiect...
Ion Leahu: „Maia Sandu nu este membră a formatului...”
Europa Liberă: Dar, oricum, ea se întâlnește cu reprezentanții...
Ion Leahu: „Da, ea poate să pună problema în fața dlui Șova. Și, respectiv, dl Șova o să îndeplinească indicația prim-ministrului și are s-o propună, dar ea nici n-o să fie acceptată în agenda formatului.”
Europa Liberă: De ce să nu fie acceptată?
Ion Leahu: „De atâta că ea nu ține de problemele cu care se ocupă formatul de negocieri. Ei se ocupă cu „pașii mici”, ei se ocupă cu problemele pe care le-a format Krasnoselski, care țin nemijlocit de interesele populației de pe ambele maluri ale Nistrului, dar nu știu de ce se concentrează pe interesele populației din stânga Nistrului în exclusivitate, începând cu apostilarea diplomelor și terminând cu problema cu care ei umblă – calea ferată și relațiile interbancare. Și asta tot vizează în exclusivitate interesele regimului transnistrean și nici pe aproape ale celui moldovenesc.”
Europa Liberă: Eu revin la declarațiile pe care le-a făcut Maia Sandu, întâlnindu-se și cu Franco Frattini, și cu dl Gubarev, și cu toți reprezentanții în acest format. Ea evidenția în cadrul acestui dialog mai multe întrebări la care trebuie să se găsească un răspuns. Una dintre cele mai importante, în viziunea ei, este scopul negocierilor pentru reglementarea transnistreană.
Ion Leahu: „În sfârșit, la conducerea Republicii Moldova a apărut o persoană, personalitate care își dă foarte bine seama de acest lucru nu că dubios, dar absolut caraghios – neavând scopul final aprobat de toți cei prezenți la masa de negocieri, noi cheltuim timp, mijloace, energie, mințim opinia publică internațională și propria populație că noi negociem. Despre ce negociem? Despre aceea, cum am spus eu, ca să acordăm apostilarea diplomelor pentru absolvenții transnistreni? Asta nu ține de formatul de negocieri.”
Europa Liberă: Dar scopul final pare să fie clar – elaborarea unui statut pentru regiunea transnistreană?
Ion Leahu: „Sigur că scopul final este ascuns în însăși denumirea formatului – „pentru soluționarea conflictului transnistrean”, dar transnistrenii peste tot unde scriu denumirea formatului, ei scriu numai două cuvinte – „consfătuirea permanentă”. Ei nu scriu integral denumirea, că de altfel apare de fiecare dată discordanța asta între scopul final și realitate. Și, iată, Maia Sandu este prima care, franc, le-a pus în față problema – ori revenim la scopul inițial, pentru care este creat acest format: determinarea statutului regiunii transnistrene în cadrul teritoriului integru al Republicii Moldova...”
Europa Liberă: Vorbim despre voința politică care pare să se contureze din partea Guvernului, pentru că avem aceste declarații pe care le face șefa Executivului Maia Sandu. Portofoliul pentru Reintegrare aparține socialiștilor, pentru că în fruntea Reintegrării e Vasile Șova, care a fost propus de șeful statului Igor Dodon. Dvs. credeți că se suprapun interesele acestor doi actori, interesele Guvernului și Președinției?
Ion Leahu: „Mă tem că nu. Dl Dodon a fost convocat de 100 de ori la Moscova. De fiecare dată, ei nu jucau șah și nu serveau cafea acolo; ei lucrau asupra unui plan. În acest plan evident că nu intră reîncorporarea regiunii transnistrene în teritoriul integru al Republicii Moldova.
O formă mult mai înaintată decât prevedea „planul Kozak” din 2003...
Pentru o perioadă oarecare, din mai multe considerente, a fost scos din circuit termenul „federalizare”, însă este clar că în planul respectiv al lui Putin o formă de federalizare neapărat e prezentă. Care? Nu pot să spun, că nu am văzut-o, dar în orice caz o formă mult mai înaintată decât prevedea „planul Kozak” din 2003.”
Europa Liberă: Mult mai avansat ce ar fi?
Ion Leahu: „Mult mai avansat ar fi, practic, stat aparte, stat separat, care nominal pentru o perioadă scurtă de timp, atâta timp cât nu va fi recunoscut pe arena internațională să fie în componența politică a Republicii Moldova. Nu în zadar ei cer atât de insistent soluționarea problemei bancare. Ei au nevoie pentru finalizarea procesului de autodeterminare de recunoașterea sistemului bancar și în cazul în care Chișinăul merge la pasul acesta, practic, ei mai mult nu mai au nevoie de Chișinău, de Moldova. Ei pot să închidă hotarul și să spună că ei rămân stat aparte. E clar că este încă factorul ucrainean.”
Europa Liberă: Și cum va supraviețui o asemenea enclavă?
Ion Leahu: „Foarte simplu, dna Valentina! E pentru prima oară când la Chișinău a apărut o guvernare care ar putea să fie cu capul sus și să recurgă la anumite măsuri de reprimare. Până acum și Rusiei, și factorilor europeni le reușea cu brio să impună Chișinăului anumite decizii, care distrugeau toate sancțiunile, toate deciziile noastre, toate reprimările ș.a.m.d. Amintiți-vă numai de regimul preferențial de comerț al Transnistriei cu Uniunea Europeană. Indiferent, este Moldova, nu este, are o poziție, nu are – ei cum comercializau 70 la sută din produse încolo, așa și comercializează.”
Europa Liberă: Deci, regiunea transnistreană a beneficiat din plin de Zona de Comerț Liber ca și malul drept?
Ion Leahu: „Da, atribuită Moldovei. În afară de asta, Transnistria are încă și preferințe personale comerciale la țesături, la vinuri, metal, energie electrică...”
Europa Liberă: Și Igor Dodon ce scop ar urmări, dacă ar face cedări în favoarea Kremlinului, când e vorba de soluționarea problemei transnistrene?
Ion Leahu: „Scopul lui principal este de a se afirma ca președinte al Republicii Moldova. El își dă seama că el n-o să poată fi președinte al întregii Moldove, că oricât s-ar strădui, el înțelege foarte bine că nu lui îi revine misiunea de reunificator.”
Europa Liberă: Altcuiva cui?
Ion Leahu: „Altcuiva, nu pot să vă spun, dna Valentina. La momentul de față noi suntem încă în procesul de separare. Dacă ați observat, Rusia atacă pe alt plan. La 24 aprilie a fost semnat decretul lui Putin referitor la pașaportizarea Luhanskului și Donețkului și deunăzi deputatul Iaroșciuk din Duma de Stat le-a promis transnistrenilor că aceste documente își vor extinde valoarea și asupra Transnistriei, chiar dacă acolo nu sunt 500.000, cum a spus el, ci îs mult mai puțini și asta pentru dânșii este o favoare – cu cât mai puțini pensionari, cu atât mai puține cheltuieli. Adică, în principiu, pentru Rusia n-o să fie o mare cheltuială de a asigura plata pensiilor și pentru cetățenii Transnistriei, care au să primească și ei pașapoarte. În schimb, asta le ridică posibilitatea în orice clipă să facă încă, să spunem așa, un demers că cetățenii Federației Ruse care locuiesc în Transnistria pledează pentru aderarea politică la Rusia.”
Europa Liberă: Dar dacă Maia Sandu, în calitate de premier, va fi principială și va decide Cabinetul de miniștri referitor la importul resurselor energetice, ar putea regiunea transnistreană să aibă de pierdut și să se înăbușe economic?
Ion Leahu: „Foarte mult. Deci, asta este a doua parte a situației. Prima – eu am spus-o: pașaportizarea din partea Federației Ruse și a doua: proiectul schimbărilor în domeniul energetic, propus de Statele Unite ale Americii, și nu doar propus, dar chiar de-acum susținut prin 170 de milioane de dolari. Undeva – nu știu unde –, dar undeva se lucrează asupra mai multor proiecte care ar permite în timp scurt să reorientăm sursele energetice pentru Moldova din Europa. Dacă e să credem informațiilor care apar în presă, deja se lucrează la gazoductul Ungheni-Chișinău, s-au demarat lucrările asupra proiectului conectărilor energetice ale Republicii Moldova la sistemul european prin Isaccea-Vulcănești. Să ne ajute Dumnezeu! Dacă proiectele acestea vor fi realizate, apoi undeva prin 2020-2021 noi am putea categoric să renunțăm la prestarea energiei din partea stației Cuciurgan; fără asta, regimul transnistrean moare, chiar dacă Rusia o să le plătească la pensionari 100% pensie, pensiile trebuie undeva valorificate pe ceva, iar valuta venea predominant din dreapta Nistrului, ca plată pentru energia electrică. Deci, putem numai să ne rugăm ca dnei Sandu să-i ajungă forțe, să-i ajungă sănătate ca să realizeze aceste proiecte.”
Europa Liberă: Recent, Igor Dodon a readus în actualitate subiectul ce ține de neutralitate și la o întrevedere cu un înalt demnitar american a vorbit că trebuie țările mari să dea garanții pentru această neutralitate. Va urma un răspuns din partea marilor puteri?
Ion Leahu: „Cred că nu. Marile puteri tac și fac. Va urma o reacție numai în cazul în care Dodon se va hotărî la următorul pas, care este fixat în acest plan cu Putin. Primul punct ar fi obținerea recunoașterii neutralității permanente a Republicii Moldova de către statele, sau să spunem așa, dacă nu chiar de ONU, dar măcar de un grup de state importante, cum ar fi SUA, Germania ș.a.m.d., însă asta n-o să fie. Deci, atunci neapărat ei vor trece la punctul următor – expulzarea din Republica Moldova a structurilor NATO, a punctului de documentare...”
Europa Liberă: Biroului de informare...
Ion Leahu: „Biroului de informare, da, ș.a.m.d. și reducerea treptată a contactelor cu NATO, în special a participării structurilor militare la misiunile de menținere a păcii în afara Republicii Moldova, aplicații etc., etc.”
Europa Liberă: Șeful diplomației, Nicu Popescu, aflându-se la Bruxelles, a subliniat încă o dată importanța pe care o are cooperarea Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică.
Ion Leahu: „Da, dl Popescu este reprezentantul structurii subordonate dnei Maia Sandu, asta este o ramură a puterii; Dodon prezintă o altă ramură a puterii, care treptat, încetișor, dar tot ceva-ceva începe a rupe. Pe timpul democraților, el era „deconectat” pe cinci minute, când trebuia să fie „deconectat”, acum asta n-o să aibă loc.”
Repet încă o dată: sunt niște iluzii...
Europa Liberă: Era suspendat din funcție atunci când urma să fie semnate anumite acte.
Ion Leahu: „Da, suspendat din funcție. Acum el totuși are iluzia că el deține mai multă putere și, având oamenii săi la posturi-cheie, cum ar fi Ministerul Reintegrării, Ministerul Apărării, el ar putea realiza aceste prevederi ale planului comun cu Putin. Repet încă o dată: sunt niște iluzii. Lui o să-i permită să vorbească, însă când va ajunge în locul, timpul să fie realizat ceva din aceste promisiuni au să fie făcuți pași destul de duri și o să-i fie amintit, cred, câte ceva...”
Europa Liberă: Dar ce poate să i se amintească?
Ion Leahu: „Multe lucruri. Eu gândesc că formarea coaliției socialiștilor cu Blocul ACUM s-a făcut cu anumite condiții, pentru că, dacă nu era făcută coaliția, evident că trebuia să meargă la alegeri anticipate, dar care ar fi fost rezultatul acestor alegeri este mult și mult de gândit. Eu nu cred că socialiștii ar fi obținut același rezultat pe care îl au astăzi.”
Europa Liberă: Treizeci și cinci de mandate.
Ion Leahu: „Nu cred. Așa că este ce le aminti.”
Europa Liberă: Claus Neukirch, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, a spus că este posibil ca în toamnă negocierile în formatul „5+2” să fie reluate. E cu putință acest lucru?
Ion Leahu: „Poate să aibă loc. Cu atât mai mult că, în principiu, și la Chișinău se manifestă un anumit interes față de acest subiect, însă asta nu înseamnă că au să fie reluate negocierile. O să fie, tradițional, o ședință în ajunul adunării ministeriale a miniștrilor de Externe ai OSCE, ca, pur și simplu, să fixeze pozițiile părților – stăm pe aceleași poziții sau ceva s-a schimbat?”
Europa Liberă: Dl Neukirch amintește iarăși despre „pașii mici”...
Ion Leahu: „Foarte corect...”
Europa Liberă: Și Chișinăul, și Tiraspolul trebuie să mențină un dialog continuu.
Ion Leahu: „Da. Orice structură internațională, printre care și OSCE, are nevoie de rezultate concrete, de rezultate palpabile, ca să-și explice existența, activitatea etc., etc. Deci, atunci când raportul de dare de seamă o să fixeze că a avut loc o ședință a formatului „5+2”, el o să aibă cu ce veni la adunarea ministerială, adică nu chiar în zadar au lucrat în direcția respectivă. E clar că ei au multe direcții și foarte eficiente, Doamne ferește, eu cu cea mai mare stimă și atitudine binevoitoare sunt față de OSCE, însă pe acest aspect, în această direcție deloc nu-mi place și faptul că dl Neukirch apelează la aceste momente demonstrând că negocierile au un anumit succes odată ce se merge pe realizarea acestor „pași mici”, asta mie mi se pare că nu e cazul. El ar trebui să fie totuși adeptul categoric, perseverent al liniei care a fost trasată de dna Maia Sandu – în formatul „5+2” să se discute în exclusivitate problemele politice, problemele viitorului statut al Transnistriei.”
