O organizație neguvernamentală europeană, care măsoară cât de sănătoase sunt instituțiile de luptă contra corupției din diferite țări, a plasat Republica Moldova pe la mijlocul unui clasament al integrității publice.
Republica Moldova s-a clasat pe locul 56 între cele 109 state incluse în topul integrității publice, fiind devansată la nivel regional doar de România. Ucraina și Federația Rusă au ajuns pe poziții mai inferioare după aprecierea performanțelor în lupta cu corupția, locul 68 și respectiv 72.
Clasamentul general însumează scorul cumulativ obținut de Moldova la capitolul independența justiției, caracterul deschis la comerțului, impactul poverii administrative pentru mediul de afaceri sau transparența bugetului. Analizate separat, datele ce vizează independența justiției ar trimite Republica Moldova în coada clasamentului, întrucât experții constată lipsa unei reformări reale și influența politicului în acest sector.
O poziție considerabil mai bună, și anume a 23-a din 109, Moldova ocupă pe segmentul deciziilor administrative, asta însemnând că au fost excluse mai multe proceduri care îngreunau activitatea agenților economici, explică Veaceslav Ioniță, expertul economic de la Institutul Viitorul, organizație care a contribuit la furnizarea datelor despre Republica Moldova:
„Numărul de acte și proceduri de care are nevoie businessul pentru a începe o afacere, aici Republica Moldova a avansat destul de bine, deci procedurile de inițiere a unei afaceri sunt mai puține. Timpul care este necesar pentru începerea unei afaceri, numărul de taxe care este necesar să le plătească, nu volumul taxelor, dar numărul sau procedurile administrative. Într-adevăr, s-a îmbunătățit situația, procedurile s-au simplificat la maximum.”
Expertul atrage atenția că autorii clasamentului nu au evaluat mărimea taxelor și impozitelor pe care le plătesc agenții economici, ci timpul pe care îl pierd aceștia prezentând informația și documentele solicitate de Serviciul Fiscal.
Cea mai bună poziție în clasament, a 22-a, a fost obținută de Moldova în domeniul comerțului liber, unde a contat timpul și costurile pe care le au agenții economici atunci când exportă sau importă anumite bunuri.
Veaceslav Ioniță remarcă și domeniul transparenței bugetare, unde, spune el, Moldova a avansat și publicului i se oferă suficientă informație despre proiectele de buget sau propunerile înaintate de societatea civilă. Iată însă care sunt restanțele semnalate de acesta:
„Una din problemele pe care le avem noi și care ne-a scăzut scorul este lipsa proiectelor de buget pe anii precedenți. La noi s-a considerat că un proiect de document, după ce a fost aprobat, nu mai are sens să fie păstrat proiectul, varianta lui inițială pe site-ul ministerului. Și mai avem probleme cu transparența întreprinderilor de stat. Deci noi nu avem în sistemul public informație publică privind tot ceea ce înseamnă întreprindere de stat, și aici noi avem un handicap.”
Clasamentul general mai include și independența presei, capitol care descalifica Republica Moldova din cauza presiunii intereselor politice asupra mai multor instituții de presă. Concomitent, topul atestă un scor bun, zic experți avizați, pe segmentul de integrare a cetățeanului în spațiul informațional electronic, poziția 63 din 109. Asta înseamnă că cetățenii au acces la diferite medii de informare, inclusiv rețele de socializare și ar putea pune presiune pe autorități atunci când acestea gafează.
