Europa Liberă: După un concurs, dle Munteanu, de alegere a conducătorilor, un concurs eşuat din cauza poligrafului care ar fi constatat nepotrivirea candidaţilor cu cerinţele de integritate necesare, iată că Autoritatea Naţională de Integritate ne-a furnizat săptămâna trecută un nou spectacol, unul dizgrațios aş spune: o dispută pe tema cine are mai mare drept să conducă treburile în instituţie până una-alta, dispută între doi foşti şefi de acolo şi pentru remedierea căreia a fost nevoie de intervenţia poliţiei şi a conducerii Parlamentului. Ce credeţi că se întâmplă, de fapt, cu această autoritate extrem de importantă pentru controlul averilor demnitarilor, dar şi pentru lupta cu corupţia în ultimă instanţă care, iată, vedem că este paralizată la mai mult de un an de la reformare?
Igor Munteanu: „În primul rând, ceea ce se întâmplă în această Agenție pentru Integritate este o rușine națională, pentru că această agenție care este bine finanțată din banii publici ar fi trebuit să fie unul dintre cei mai activi agenți de schimbare pe domeniul protejării integrității, căutării de dovezi contra instituțiilor care sunt capturate și pentru păstrarea și promovarea interesului public. Din păcate vreau să spun că înainte de a fi numită ANI această instituție a fost CNI și, odată cu instalarea unui director în condiții foarte dubioase încă în anul 2012, acel CNI s-a dovedit a fi prins în menghinele unor interese și patronaje politice care, de fapt, și explica situația actuală. Dvs. faceți trimitere doar la ultimul episod, cel în care a intervenit poliția pentru ca să calmeze spiritele înfierbântate între doi candidați care-și disputau președinția pentru această instituție, dar în spatele acestei dispute se află ani întregi în care statul, bugetul public a plătit, a salarizat persoane care să se ocupe de treburile de integritate, iar lipsa de integritate este atât de abundentă în serviciul public încât foarte multă lume nu mai înțelege pentru ce mai plătim asemenea tip de agenții. Dacă ne uităm peste Prut, la Agenția Națională de Integritate de acolo, la site-ul oficial al acestei instituţii, la documentele pe care le emite, vedem că ele sunt pline de dovezi de luptă contra abuzurilor, în timp ce în cazul ANI-lui din Republica Moldova, pe site-ul autorităţii nu există niciun fel de rapoarte care să fie făcute publice, nu există niciun fel de mărturii că banii care sunt plătiți pentru salariile persoanelor din acest consiliu, din această agenție, sunt plătiţi cu temei.”
Europa Liberă: Aparent, dle Munteanu, ANI nu începe să funcţioneze din motive ce nu ţin de voinţa autorităţilor. Nu se poate alege conducerea acestei agenţii, aşa ni se spune. Nu sunt de găsit candidaţi buni. Cei care au voit să se înscrie în concurs, au picat testul cu poligraful. Acum, alţii nu se mai găsesc - așa se lasă de înțeles. De ce nu am crede în acest motiv?
Igor Munteanu: „Eu cred că nu este plauzibil acest argument pentru că într-o țară cu peste 3 milioane de cetățeni întotdeauna se vor găsi persoane care să nu aibă niciun fel de reproșuri personale și alții să nu aibă reproșuri asupra calității lor etice și morale. Eu cred că totul ține nu atât de eșecul în alegerea președintelui, cât ține de încercarea unor grupuri de a-și impune candidatul sau de a-și păstra candidatul, de a păstra un status quo, pentru că, uitați-vă, ceea ce se întâmplă in activitatea acestei agenții absolvește sau lipsește întreg sectorul public de un instrument extrem de important. Partidele politice de asemenea ar trebui să fie oarecum cenzurate prin intervenția ANI-lui pe subiectul finanțării politice, un subiect extrem de contagios și extrem de riscant pentru integritatea sistemului politic. De asemenea, toate instituțiile sectorului public ar trebui să fie măsurate în fiecare zi pe baza faptului că există funcționari care au venituri și proprietăți mult mai mari decât au făcut din salariile publice. Această situație, de fapt, creează impresia cetățeanului că instituțiile sunt capturate, că nu există niciun fel de supravegherea publică asupra sectorului în care sunt plătite salarii bugetare și că probabil lipsa de activitate din partea Agenției Naționale de Integritate este, de fapt, o comandă politică.”
Europa Liberă: Vom preciza încă o dată că între timp salariile pentru foștii conducători de acolo, numiți încă atunci când a fost creat CNI, se plătesc; în raportările față de parteneri, raportări ce țin inclusiv de Acordul de Asociere, de angajamentele autorităților legate de lupta cu corupția, această reformă, trecerea din CNI în ANI este pomenită adesea drept „un succes”. Cât mai poate dura, iată, această situație sau cât se mai poate ea tolera din partea partenerilor?
Igor Munteanu: „Într-adevăr, această experiență sau înființarea autorităţii respective este considerată o istorie de succes. Dar când te uiți la partea formală, decorativă a lucrurilor, sigur că blocul de integritate adoptat în anul 2016, în luna iunie, reprezintă un indicator care se ia în considerație atunci când se scriu rapoarte către partenerii externi, în primul rând către Uniunea Europeană. Pentru că în agenda de asociere e evident un lucru - un loc important îl conține această luptă contra corupției și consolidarea instituțiilor democratice de control. Pe de altă parte, însă, ceea ce vedem în interior evident că arată o prăpastie între raportare și lucrul practic. Eu cred că în situația care se creează, întreaga agenție ar trebuie să fie demisionată și întreaga agenție ar trebuie să fie sau restructurată, sau să fie reangajări de la zero.”
Europa Liberă: Cine în o astfel de situaţie va da certificate de integritate celor care vor candida la alegerile viitoare? E o noutate asta în lege, cea care abilitează ANI-ul să prezinte nişte certificate de integritate celor care vor să participe la scrutin?
Igor Munteanu: „Probabil pentru asemenea situație trebuie măsuri excepționale și am spus că ar trebuie să fie demisia întregului efectiv actual al acestei agenții care nu-și îndeplinește sarcina de bază. Ați menționat aceste certificate de integritate… Evident că ancorarea ANI-lui la procesul electoral din 2018 este un risc, cu atât mai mult cu cât vedem ce se întâmplă în interiorul acestei instituții. Şi cu siguranță, dacă nu se merge la măsuri excepționale pentru a reseta activitatea acestei agenții, procesul electoral, alegerile libere și democratice nu vor putea fi pentru că certificatele nu vor putea fi emise. Cu atât mai mult cu cât sistemul financiar sau sistemul de finanțare a campaniei electorale pentru partide și pentru candidați independenți, noul sistem cu două dimensiuni, cu circumscripții majoritare și parlamentare, va fi mult mai complicat pentru ANI sau pentru oricare alte organisme să vegheze asupra corectitudinii și integrității sistemului.”
Europa Liberă: Am putea presupune că situația asta incertă ar putea fi artificial întreținută tocmai în perspectiva alegerilor?
Igor Munteanu: „Eu cred că este, de fapt, un aliaj între două lucruri. În primul rând, incompetența persoanelor. Am menționat de primul președinte al CNI-lui, care a fost ales în condiții dubioase. Evident că lipsa de probitate sau lipsa de activitate a comisiei se explică și prin lipsa de competențe. Pe de altă parte, sigur că există și interesul unor grupuri politice influente de a diminua sau de a exploata slăbiciunile instituționale ale acestui organism, pentru ca să-l facă mai comod pentru promovarea propriilor interese și, evident, vorbim despre inginerii noului sistem electoral.”
Europa Liberă: O altă agenţie importantă, dle Munteanu - Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, creată în acest an pentru a contribui inclusiv la întoarcerea banilor dispăruţi din băncile devalizate - la fel stă pe loc. Aceasta, precum spuneam, încă nu a început să funcţioneze, dar guvernanţii deja au încercat să o resubordoneze, trecând-o de la Centrul Naţional Anticorupţie la Ministerul Finanţelor. O fostă adjunctă de la CNA, Cristina Ţărnă, a protestat depunându-şi cererea de demisie. Ce părere aveţi despre această situaţie?
Igor Munteanu: „Doar confirmă încă o dată că tendinţa este generală. În România, de exemplu, asemenea agenţie ar intra organic în ANI, pentru că integritatea este tot acolo unde recuperezi banii şi bunurile infracţionale. Dar odată ce ANI nu funcționează în Republica Moldova, nu poţi să-i deleghezi sau nu poţi să introduci elemente noi, sau de complexitate sporită. Şi asta arată foarte simplu o imagine generală a sectorului public că dacă nu există competenţă şi voinţa politică este zero plăteşti dublu, pentru că acum evident toată lumea urmăreşte la distracţia asta de a muta de la CNA la Ministerul Finanţelor. Iniţiativa legislativă aparţine speakerului Parlamentului Candu şi deputatului Sergiu Sârbu. Nu are niciun sens să muţi înspre Ministerul Finanțelor, înspre Inspectoratul Fiscal Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale, pentru că asta într-un fel compromite ideea autoritarilor şi ideea conceptului iniţial. Dar acest lucru se face pentru ca să transfere responsabilitatea pe o altă instituţie şi, între timp, probabil, să știrbești sau să anulezi autoritatea cu care ar trebuie să-şi exercite funcţiile această nouă agenţie, care a început deja să-şi plătească salariaţii, dar care nu produce nimic. Este vorba de o metastază fundamentală a sistemului public din Republica Moldova, în care nu contează interesele naţionale, interesul public, ci contează interesele unor grupuri afluente care încearcă să compromită primii paşi în stabilirea instituţiilor pentru interesului cetăţeneşti.”
