În timp ce Parlamentul de la Chișinău vota, vinerea trecută, în prima lectură, pentru retragerea Republicii Moldova din CSI, cultura și literatura moldovenească au fost prezentate, în weekend, la Minsk, în cadrul unui eveniment dedicat celei de-a 35-a aniversări a organizației, care va fi marcată în luna decembrie.
Republica Moldova a fost prezentă la închiderea Târgului Internațional de Carte de la Minsk, desfășurat între 17 și 22 martie, printr-un program cultural susținut pe 22 martie. Acesta a inclus cântece și dansuri tradiționale, interpretate de artiști în costume naționale, dar și un stand de carte cu autori moldoveni și români.
Solicitați de Europa Liberă, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova au declarat că participarea nu a fost organizată sau coordonată de autoritățile de la Chișinău.
Potrivit acestora, inițiativa a aparținut organizatorilor - Ministerul Informațiilor al Republicii Belarus și Departamentul pentru minorități naționale de la Minsk, iar membrii comunității moldovenești din Belarus au acceptat invitația în calitate de rezidenți ai statului-gazdă.
Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Nicolae Mîinea, însărcinat cu afaceri ad interim al Republicii Moldova în Belarus, acreditat și pe lângă organele statutare ale CSI, a declarat că a fost informat post-factum despre participarea comunității moldovenești.
El a menționat că le-a comunicat reprezentanților comunității că prezența lor nu este oportună, însă aceștia nu au putut refuza invitația autorităților belaruse, având în vedere că trăiesc și muncesc în Belarus, majoritatea având și cetățenia belarusă.
MAE a precizat că Ambasada Republicii Moldova la Minsk a fost invitată să participe cu un stand propriu, însă a refuzat invitația, nefiind prezentă nici la edițiile anterioare ale târgului.
Nicolae Mîinea a mai spus că „a respins categoric posibilitatea adresării cu un cuvânt de salut înaintea programului cultural” și că fostul ambasador al R. Moldova la Minsk, Victor Sorocean, a ținut un discurs în locul său.
Acesta din urmă, a participat la eveniment în calitate de președinte al societății de prietenie „Belarus-Moldova”, entitate despre care MAE spune că nu face parte din structurile guvernamentale ale Republicii Moldova și nu reprezintă poziția oficială a statului.
Cu toate acestea, Victor Sorocean a fost principalul reprezentant public al comunității moldovenești din Belarus, atât în cadrul evenimentului, cât și în presă. Potrivit presei belaruse, ideea prieteniei între popoare, „care este mai puternică decât orientările politice”, a devenit un element-cheie al discursului său.
Diplomație paralelă la Minsk
Victor Sorocean este fost ambasador al R. Moldova la Minsk, dar și fost reprezentant permanent al țării pe lângă organele statutare ale CSI în perioada 2017 - 2019.
El a fost numit în aceste funcții de Guvernul Filip și de președintele de atunci al țării, Igor Dodon, în pofida lipsei unei experiențe relevante care să-l recomande. Ulterior, odată cu schimbarea guvernării de la Chișinău, a fost rechemat din funcții printr-un decret semnat de prim-ministra de atunci, Natalia Gavriliță.
După încheierea activității diplomatice, Sorocean a rămas să locuiască la Minsk, unde continuă să participe la evenimente alături de oficialități din Belarus și Federația Rusă și organizează diverse acțiuni pentru diaspora moldovenească.
De exemplu, pentru a promova cartea „Moldovenii din Belarus”, scrisă de Elizaveta Kvilinkova - originară din Găgăuzia și actuală colaboratoare a Academiei Naționale de Științe a Belarusului -, volum expus și la târgul de la Minsk, cărți de Ion Druță, Spiridon Vangheli și Mihai Eminescu, Sorocean a organizat, în ianuarie 2025, o prezentare la Comitetul Executiv al CSI.
Într-o postare despre eveniment, acesta a mulțumit conducerii comitetului și „personal” secretarului general Sergei Nikolaevici Lebedev, fost director al Serviciului rus de Informații Externe, pentru oportunitatea oferită.
„Fiind în această sală, noi, membrii comunității moldovenești, am simțit o mare mândrie că ne aflăm printre adevărați prieteni ai poporului moldovenesc, iar prin participarea noastră la acest eveniment am demonstrat încă o dată că prietenia noastră este de nezdruncinat”, se arată în mesajul lui Sorocean.
Acesta participă și la întâlniri cu autoritățile belaruse. La începutul lunii martie, deși autoritățile R. Moldova au suspendat grupurile parlamentare de prietenie cu Belarus încă anul trecut, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, Sorocean s-a întâlnit cu Jeanna Cerniavskaia și Alexandr Șpakovski, reprezentanți ai grupului de lucru al Adunării Naționale a Belarusului pentru cooperarea cu Parlamentul Republicii Moldova.
În cadrul întâlnirii, cei trei au discutat despre posibilitățile de cooperare belaruso-moldovenească, „inclusiv dialogul între parlamentari, în contextul tendințelor politice nefavorabile și al stării actuale a relațiilor bilaterale dintre Minsk și Chișinău”.
În postarea sa, se mai arată că, în urma discuției, „au fost conturate mai multe inițiative concrete menite să dezvolte cooperarea cu cercurile politice și de afaceri constructive din Republica Moldova”, fără a fi oferite detalii.
Trecutul socialist și penal al fostului ambasador
Înainte de cariera diplomatică, Victor Sorocean a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, ales în 2014 pe lista Partidului Socialiștilor (PSRM), mandat la care a renunțat în 2017 pentru a deveni ambasador la Minsk.
În acea perioadă, deși familia sa risca să ajungă în stradă pentru neachitarea unui credit și datorii de aproximativ trei milioane de lei față de bancă, el făcea donații generoase în campaniile electorale pentru PSRM și liderul acestuia, Igor Dodon, față de care își exprimă „respectul” și „recunoștința” până în prezent. Tot el a fost cel care a organizat întâlnirea liderului socialist cu președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, în iunie 2025.
Anterior, Sorocean a fost președinte al organizației teritoriale a PSRM din Bălți, viceprimar al municipiului în perioada 1995-1998, iar în 1999 a candidat, fără succes, la funcția de primar al localității.
Cariera sa politică a început în 1998, atunci când a fost ales deputat pe lista Partidului Comuniştilor, dar a activat în Parlament doar un an.
Trei ani mai târziu, la parlamentarele din februarie 2001, a încercat să ajungă din nou în Legislativ, de această dată pe lista Blocul electoral „Edinstvo", care însă nu a trecut pragul electoral.
Anterior, Ziarul de Gardă a scris că Victor Sorocean a fost condamnat de două ori, în perioada URSS: pe 21 februarie 1973, Judecătoria Bălţi i-a aplicat o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, iar pe 4 iunie 1975, Judecătoria din Krivorojsk, Ucraina, l-a condamnat la cinci ani de detenţie cu executare.
Mai târziu, în 2005, numele său a apărut într-un dosar penal iniţiat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, actualul Centru Național Anticorupție (CNA), în 2005, pentru abuz de putere sau de serviciu. Sorocean a recunoscut problemele cu legea din trecut, dar a susținut că că dosarele au fost închise. „În anii '70 a fost un accident rutier, iar dosarul din 2005 e legat de activitatea mea din judeţ. Au fost nişte probleme, dar nu s-a găsit nimic”, a precizat el pentru Ziarul de Gardă.
Relațiile „diplomatice” duc la Șor
În prezent, activitățile „diplomatice” ale lui Sorocean depășesc hotarele Belarusului. Într-o postare pe rețele de socializare, acesta relatează despre o vizită de două zile la Kursk (Federația Rusă), unde s-a întâlnit cu Elena Bulhac, președinta Comunității moldovenilor din regiune.
Ceea ce nu se menționează în postare, este faptul că Bulhac a fost și președinta Consiliului Civic al fostului Centru Cultural-Educațional al Moldovei în Rusia, sancționat de UE pentru imixtiuni în scrutinele electorale din 2024 și care, potrivit unui raport al Serviciului de Informații și Securitate a Moldovei, era utilizat pentru „consolidarea diasporei moldovenești în jurul grupului criminal organizat Şor”.
„Am discutat noi proiecte de acțiuni comune pentru promovarea tradițiilor moldovenești în Belarus și Rusia”, scria Sorocean în aprilie 2024, după vizita la Kursk.
Din postările sale reiese și relația apropiată cu showmanul Pavel Duganov, participant la evenimentele organizate de Sorocean în Belarus. Despre relația lor vorbesc chiar ei pe rețelele de socializare, unde Duganov apare alături de Sorocean la celebrarea zilei de naștere a acestuia din urmă și îi dedică postări elogioase.
Duganov a participat deseori la protestele și evenimentele organizate de Ilan Șor, atât în R. Moldova, cât și în Federația Rusă. Acesta apare într-o fotografie de la controversatul eveniment organizat de organizația „Eurasia” în cadrul Forumului economic internațional de la Sankt Petersburg, unde dansatorii „Joc” au fost surprinși dansând hora împreună cu oligarhul fugar Ilan Șor, Natalia Parasca, lidera partidului „Renaștere”, și fosta bașcană a Găgăuziei Evghenia Guțul.
De altfel, Duganov nu și-a ascuns niciodată simpatia pentru Guțul, condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid Șor, participând și chiar ținând un discurs la inaugurarea acesteia în funcția de guvernatoare a Găgăuziei. Tot el a sărit în apărarea partidului „Moldova Mare”, condus de fosta procuroare Victoria Furtună, scos din cursă la parlamentarele de toamna trecută, pe motiv că acționa ca succesor al fostului Partid Șor, declarat neconstituțional.
Solicitat de Europa Liberă, Victor Sorocean a declarat că nu mai este „om de stat” și că-și asumă responsabilitatea personală pentru participarea la Târgul de carte de la Minsk. Totodată, deși evenimentul a fost dedicat aniversării CSI, o organizație cu caracter politic din care R. Moldova a decis să iasă definitiv, Sorocean a insistat că evenimentul de la Minsk a fost unul strict cultural.
„Nu văd niciun obstacol, nici o răutate pentru Moldova. (...) Nu putem renunța la oamenii alături de care am trăit sau la diaspora care trăiește împreună cu ei de 10, 20, 30 de ani. Sunt prieteni, sunt familii mixte. Nu înțeleg această poziție - ea nu poate fi acceptată în niciun fel. Am fost prieteni cu belarușii și vom fi. Puterea în Moldova este una astăzi, mâine se poate schimba - și atunci ce facem? (...) Moldova este o țară mică și trebuie să mențină relații bune cu toți, absolut cu toți”, a declarat Sorocean.
Programul cultural de la Târgul de la Minsk a fost organizat în colaborare cu Antonina Valiko, lidera diasporei moldovenești din Belarus și președinta Asociației diasporale „Doina”. Stabilită la Minsk din anii 1980, aceasta a fondat formația vocală „Plai” alături de alți moldoveni din Belarus. Atât ea cât și membrii asociației pe care o reprezintă participă cu regularitate la evenimentele organizate de Victor Sorocean.
Întrebată despre oportunitatea participării diasporei moldovenești la evenimentul care celebra aniversarea CSI în timp ce țara denunță acordurile organizației, Valiko a declarat pentru Europa Liberă că evenimentul nu a avut un caracter politic.
„Eu trăiesc aici de 46 de ani. Sunt conducătoarea diasporei, înțelegeți. Nu puteam să nu mergem. (...) Dacă Moldova decide să iasă din CSI, înseamnă că face așa cum hotărăște. Noi nu avem nimic împotrivă și nici nu suntem pentru, pentru că noi suntem moldoveni de origine, dar nu decidem întrebările Moldovei. Eu niciodată nu mă ocup cu politica, noi promovăm cultura și mai mult nimic”, a spus ea.
Pe 20 martie, Parlamentul R. Moldova a votat, în prima lectură, denunțarea principalelor trei acorduri ale CSI, apropiind retragerea definitivă a Republicii Moldova din această organizație, proces început în 2022, după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Anterior, autoritățile au explicat că inițierea procedurilor de retragerea definitivă a țării din organele statutare ale CSI are loc în contextul nerespectării de către Federația Rusă a valorilor și principiilor fundamentale ale Comunității, prin care statele „recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente în cadrul Comunității”, precum și ținând cont de noile orientări strategice și prioritățile Republicii Moldova drept stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.
În ultimii ani, Republica Moldova a ieșit din zeci de acorduri ale CSI, iar din 2022 nu a mai participat, de facto, la nicio reuniune a acestei organizații controlate de Rusia.
R. Moldova ar putea deveni a treia țară care părăsește CSI. Anterior, au ieșit Georgia și Ucraina, după ce au fost atacate de Rusia, în 2008 și, respectiv, 2014.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
