Trupele ucrainene continuă să avanseze în direcția orașului Herson, a declarat la 11 noiembrie Statul Major al Forțelor Armate, în timp ce rușii părăsesc malul drept al râului Nipru, în urma ordinului de retragere dat miercuri – la o oră de vârf, la televiziune – de ministrul Apărării, Serghei Șoigu.
Odată cu retragerea de pe malul drept, trupele rusești abandonează și singura capitală regională pe care o controlează în Ucraina, orașul Herson, de o importanță strategică deosebită: controlează atât singura rută terestră către peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia, cât și gura de vărsare a Niprului și aprovizionarea cu apă a peninsulei Crimeea.
Șeful armatei ucrainene, Valeri Zalujni, afirmase mai înainte că Kievul nu poate confirma încă dacă Rusia se retrage într-adevăr de pe malul drept și din Herson, precizând că forțele ucrainene își continuă înaintarea. „Continuăm să desfășurăm operațiunea ofensivă în conformitate cu planul nostru”, a scris el într-o postare pe Telegram.
Bunul simț militar bate calculele politice
Ordinul de retragere ridică multe semne de întrebare despre logica sau lipsa de logică a strategiei ruse în Ucraina, despre forța reală și capacitatea logistică a armatei ucrainene, despre haosul aparent din armata rusă și mai ales despre impactul pe care l-ar putea avea asupra viitorului politic al președintelui Vladimir Putin.
„Se pare că argumentele militarilor au învins reticența politicienilor”, apreciază Johan Norberg, expert militar la Agenția de Cercetare a Apărării Suedeze din Stockholm, specializat în Rusia.
„Este un eșec politic uriaș pentru Rusia. Această zonă tocmai fusese anexată acum șase sau șapte săptămâni (...), și acum renunță la ea. (...) militar însă, este o decizie înțeleaptă, trebuia luată de mult timp”, mai spune Norberg.
Generalul britanic în rezervă Ben Barry, fost director al Statului Major, distinge aici un model, care se repetă: la începutul invaziei, după ce nu a reușit să cucerească Kievul, Rusia s-a retras repede din nordul Ucrainei și și-a redirecționat forțele spre est, pentru ofensiva din Donbas.
„Din punct de vedere militar”, spune Ben Barry, astăzi cercetător principal la Institutul Internațional de Studii Strategice de la Londra, „rușii au ajuns la concluzia că nu mai pot ține malul drept al Niprului, ar fi prea riscant și ar implica prea multe pierderi. Cred în schimb că au mai mult de câștigat dacă scurtează linia frontului, traversând acum râul, pe malul stâng, chiar dacă o fac sub tirul armatei ucrainene”, explică Ben Berry.
Forțele ruse controlează cea mai mare parte a regiunii Herson de pe malul stâng al Niprului, asigurând astfel „o legătură terestră” directă între Rusia continentală și istmul sau fâșia de pământ care leagă Ucraina continentală de peninsula Crimeea, anexată abuziv de Moscova în 2014.
Un rol decisiv: armele occidentale de înaltă precizie
De câteva săptămâni era clar că Rusia nu-și poate menține poziția pe malul drept al Niprului.
Pe măsură ce armata ucraineană a primit mai multe arme occidentale de înaltă precizie, cum sunt sisteme americane de rachete HIMARS, și-a putut intensifica și atacurile de la distanță.
În cursul verii a distrus aproape în întregime podul Antonivski, peste Nipru, crucial pentru alimentarea trupelor rusești de pe malul drept, din Herson.
Din acel moment, pentru a rota trupele sau pentru a le alimenta, rușii au fost obligați să folosească poduri plutitoare, pontoane – ținte ușoare pentru armata ucraineană.
„Era evident de săptămâni de zile că rușii trebuie să se retragă de pe malul drept”, apreciază și analistul militar polonez Konrad Muzyka. „Dar nici ucrainenilor nu le va fi ușor să treacă râul Nipru, pe malul stâng, unde știm că rușii au ridicat fortificații. Vor avea nevoie de săptămâni să se reorganizeze”, continuă Muzyka, „și nu-mi este clar dacă au realmente forța de a stabili un cap de pod pe malul stâng”.
Pe 9 noiembrie, la câteva ore după ce Rusia anunțat retragerea, generalul american Mark Milley, șeful Statelor Majore Reunite, declara că potrivit serviciilor americane de informații ar fi vorba de 20.000-30.000 de militari ruși de pe malul drept.
„Poate că vor să-și întărească pozițiile la sud de Herson”, a continuat Milley, „dar pentru moment, se retrag așa cum au anunțat”.
Ucrainenii rămân sceptici: și dacă totuși este o manevră?
Autoritățile ucrainene și multi experți sunt încă sceptici cu privire la adevăratele intenții ale Moscovei.
În primul rând din cauza modului în care s-a anunțat retragerea: la televiziunea publică rusă, la o oră de vârf, noul comandant al operațiunilor rusești în Ucraina, generalul Sergei Surovikin i-a recomandat comandatului său, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, să ordone retragerea trupelor de pe malul drept al Niprului. Fără nici o ezitare, ca într-o scenetă bine pusă la punct, Șoigu a acceptat, totul în absența președintelui Vladimir Putin.
„Pentru noi, viețile soldaților sunt mereu o prioritate”, a argumentat Șoigu, continuând: „Trebuie să ne gândim și la amenințările la adresa populației civile. Începeți retragerea”, a ordonat Șoigu.
„M-a surprins modul în care s-a anunțat decizia, aproape cu fast”, remarcă analistul de la Stockholm, Johan Norberg. „Atâta tam-tam, și încă la televiziune”, mai spune el.
Nici analistul polonez Konrad Muzyka nu pare convins: „Atâta propagandă în jurul acestei retragerii, nu pot încă distinge clar jocul din spate”, spune Muzyka. „Sunt atâtea neclarități, zone gri pe care nu le putem desluși”.
Oficialitățile ucrainene sunt chiar mai sceptice. „Ar putea fi un joc psihologic”, menit să atragă forțele ucrainene într-o capcană, declara Natalia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului de Sud al Ucrainei, într-un interviu cu postul rus de televiziune Dojd.
„Acțiunile vorbesc mai tare decât cuvintele”, a scris pe Twitter și Mihailo Podoleak, unul din principalii consilieri ai președintelui Volodimir Zelenski.
„Nu avem nici un indiciu că Rusia se va retrage din Herson fără luptă... Ucraina eliberează teritorii pe baza informațiilor concrete, nu a declarațiilor puse în scenă la televiziune”.
Orice înaintare a trupelor ucrainene la sud spre orașul Herson, sau la sud-est până la malul râului Nipru, va fi dificilă și lentă, din cauza capcanelor instalate de ruși, a podurilor și șoselelor distruse de aceștia pentru a încetini orice înaintare.
Podoleak susține că rușii au minat „tot ce se putea mina” la Herson, inclusiv blocuri și guri de canalizare.
„Militar vorbind”, crede și analistul Johan Norberg, „rușii nu vor ceda așa de ușor orașul. S-ar putea chiar să lase în urmă militari cu ordinul să lupte până la ultima suflare, numai ca să atragă forțele ucrainene într-un război urban”.
Când au asediat orașul-port Mariupol de la Marea Azov, trupele ruse au distrus aproape tot orașul, fără nici o ezitare. Herson, pe de altă parte, este aproape neatins. „Aici ar putea fi o decizie mai degrabă politică, decât militară”, crede expertul militar Konrad Muzyka, „să-i forțeze pe ucraineni să lupte pentru fiecare stradă, lăsându-i pe ei să distrugă astfel inevitabil orașul”.
