Emisiune moderată de Lina Grâu. Din sumarul ediţiei:
Festivalul „Nopți Pianistice” revine, după o pauză de un an, la Chișinău, Tiraspol, dar și la Cahul. Președinta Maia Sandu cere explicit de la tribuna ONU retragerea tuturor trupelor ruse din Republica Moldova și casarea munițiilor stocate la Cobasna. Ce implicații are acest lucru pentru Republica Moldova. Și cum au fost percepute de locuitorii regiunii transnistrene campania pentru alegerile legislative din Federaţia Rusă și scrutinul propriu-zis.
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:
În discursul susținut miercuri în fața Adunării Generale a ONU, președinta Maia Sandu și-a exprimat îngrijorarea față de evoluțiile din Marea Neagră și a spus că decizia Moldovei este de a se găsi o soluție politică conflictului din regiunea transnistreană. Ea a cerut retragerea completă și necondiționată a forțelor rusești cât și retragerea sau distrugerea armamentului și a muniției de la depozitul de la Cobasna care reprezintă un pericol pentru securitatea și mediul înconjurător pentru întreaga regiune.
În primul său discurs adresat Organizației Națiunilor Unite, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a promis cooperarea cu aliații în ceea ce a numit „un deceniu decisiv pentru lumea noastră”. Joe Biden a susținut justețea retragerii americane din Afganistan care a fost criticată în Statele Unite și în străinătate și a adăugat că „puterea militară trebuie să fie ultima soluție". Președintele american a numit și Moldova în discursul său, atunci când a vorbit despre puterea democrației:
„Autoritarismul din lume poate căuta să proclame sfârșitul erei democrației. Dar ei greșesc. Adevărul este că lumea democratică este peste tot. Locuiește în activiștii anticorupție, apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii, protestatarii pentru pace; pe prima linie în această luptă din Belarus, Birmania, Siria, Cuba, Venezuela și peste tot. Locuiește în femeile curajoase din Sudan care au rezistat violenței și opresiunii pentru a împinge un dictator genocid de la putere și care continuă să lucreze în fiecare zi pentru a-și păstra progresul democratic. Trăiește în mândrii moldoveni care au obținut o victorie majoră pentru forțele democrației, pentru mandatul de a combate corupția, pentru a construi o economie mai incluzivă”, a spus Joe Biden în discursul său de la Adunarea generală a Națiunilor Unite.
Vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, Konstantin Kosaciov, a vorbit despre rolul pacificatorilor ruși de pe Nistru în menținerea păcii în raioanele de est ale Republicii Moldova. Declarația ar fi fost făcută în timpul întâlnirii acestuia cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care a avut loc la Moscova, scrie Deschide.md. Kosaciov consideră că pacificatorii ruși au un rol pozitiv pentru menținerea păcii pe Nistru și a spus că nu este nicio altă alternativă pentru acest format al misiunii până la momentul soluționării definitive a conflictului transnistrean.
Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a fost săptămâna trecută la Moscova, unde a cerut, din nou, vaccin rusesc anti-Covid pentru regiunea transnistreană, menținerea volumelor de gaze tranzitate prin regiunea separatistă, și a discutat despre susținerea Rusiei în negocierile din formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană, inclusiv la următoarea rundă planificată pentru noiembrie la Stockholm. Krasnoselski a spus, într-un interviu pentru Ria Novosti, că a discutat despre livrarea a 100 de mii de doze de vaccin Sputnik V, care ar putea ajunge în următoarele două săptămâni. „Mai sunt nuanțe tehnice”, a mai spus Krasnoselski, afirmând că nu a discutat încă condițiile livrării, nici măcar dacă aceasta va fi o achiziție sau o donație. Liderul de la Tiraspol a declarat că nu a discutat nici despre prețurile gazelor pentru regiunea transnistreană. Acesta a spus că „Transnistria nu își neagă datoria și este gata să plătească ceea ce a consumat”. „Suma este imensă – 7 miliarde de dolari. Suntem gata să plătim orice sumă care este în puterea noastră. Evident că nu într-o zi, un an sau doi”, a spus Vadim Krasnoselski. „Este o chestiune de negocieri comerciale între Moldova și Rusia, între Gazprom și MoldovaGaz”, a adăugat liderul de la Tiraspol.
Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier este așteptat în vizită la Chișinău miercuri și joi, 29-30 septembrie, pentru convorbiri cu președinta Maia Sandu, prim-ministra Natalia Gavrilița și reprezentanții parlamentului. Într-un comunicat pe site-ul președinției germane se spune că vizita lui Steinmeier este „un semn de sprijin pentru cursul de reformă” al președintei Sandu și prim-ministrei Gavrilița. Președintele german care nu deține pârghii ale puterii executive va fi însoțit de o delegație de afaceri la nivel înalt și va deschide o conferință de afaceri la Chișinău. Steinmeier va fi al cincilea președinte care vizitează Republica Moldova în mai puțin de un an de mandat al președintei Sandu.
Alegeri legislative au avut loc duminică în Germania, iar sondajele sugerau o cursă strânsă între principalele partide, Uniunea Creștin Democrată și Partidul Social Democrat. După aceste alegeri își va da demisia cancelara Angela Merkel, politiciana conservatoare aflată de 16 ani în fruntea guvernului federal al Germaniei.
***
După o pauză de un an, autorii festivalului anual „Nopți Pianistice” au anunțat că îl vor organiza din nou anul acesta, în ciuda pandemiei, ba vor mai adăuga un oraș, Cahulul, pe lângă celelalte, Chișinăul și Tiraspolul, unde se țineau tradițional concerte în cadrul acestui festival. Tamara Grejdeanu are detalii:
„Nopțile Pianistice” vor fi inaugurate pe 28 septembrie de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale și invitați de peste hotare, care vor interpreta muzică franceză și rusă, piese semnate de Charles Gounod, Georges Bizet, Serghei Rahmaninov și Mihail Glinka.
Anunțând revenirea festivalului după sincopa de anul trecut, cauzată de pandemie, Alianța Franceză din Moldova, cea care are în grijă desfășurarea evenimentului a menționat că „programul excepțional din acest an, mărturisește voința organizatorilor de a sprijini lumea culturală, după luni de criză sanitară”.
În ultimul an, managerii culturali s-au văzut nevoiți să închidă ușile în fața melomanilor și să prezinte spectacole online, cum s-a întâmplat, bunăoară, la Festivalul Internațional „Mărțișor”. Prin urmare, reîntâlnirea muzicienilor cu publicul este revenirea la o relativă normalitate, spune Svetlana Bivol, directoarea Filarmonicii Naționale:
„Este un lucru foarte îmbucurător că publicul, din nou va avea clipe de revelație trăite împreună cu artiștii noștri și cu artiștii invitați, dirijorii invitați. Se va deschide cu un mare dirijor și muzician, Misha Katz, pe care îl așteaptă foarte mult melomanii din Chișinău și unde se vor prezenta lucrări de excepție. În primul rând, concertul nr.2 pentru pian și orchestră de Rahmaninov, care este, de fapt, o capodoperă și va fi interpretată de John Gade, Franța.”
Cea de-a 19-a ediție a Nopților Pianistice anunță și pe afiș o locație suplimentară față de cele tradiționale. Unul din cele șapte concerte ale festivalului va fi prezentat la Palatul culturii din orașul Cahul, unde va evolua Orchestra Națională de Cameră sub bagheta cunoscutului dirijor Cristian Florea și pianistul francez Michel Bourdoncle.
Directoarea Filarmonicii dă asigurări că festivalul se va desfășura urmând cerințele autorităților din sănătate, o situație agreată de managerii culturali:
Publicul care vine la asemenea concerte de muzică clasică este foarte responsabil...
„Și aspectul acesta pandemic, unde fiecare spectator trebuie să vină, să prezinte confirmarea de vaccin sau un test, pe de o parte, nouă ne pare un lucru absolut firesc. Mai bine așa, decât să se închidă și să se sisteze activitatea instituțiilor. Pe de altă parte, vreau să zic că publicul care vine la asemenea concerte de muzică clasică este foarte responsabil, este unul select, care foarte bine înțelege necesitatea și a vaccinurilor, și a prezenței într-o stare absolut normală.”
Stația terminus a festivalului este Sala cu Orgă, unde pe 29 octombrie vor fi interpretate creații de Beethoven pentru pian și orchestră. De altfel, ediția din acest an este dedicată aniversării a 250-a de la nașterea compozitorului german. Directoarea Filarmonicii Naționale, Svetlana Bivol are convingerea că oferta diversă a festivalului este în măsură să fie pe placul unui public doct dar și a spectatorilor care se vor prezenta la prima lor întâlnire cu muzica clasică interpretată pe viu.
***
Deschiderea de către Rusia a 27 de secții de votare în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova pentru alegerile legislative pentru Duma de Stat a fost criticată, deși nu în termeni duri, de Chişinăul oficial. În total, autoritățile ruse au anunțat că au deschis în Republica Moldova 30 de secții de votare, un număr-record în afara granițelor Rusiei.
Administrația de la Tiraspol a anunțat că prezența la urne a fost de aproape 60 de mii de alegători, asta în condițiile în care încă acum trei ani Rusia anunța că are în regiunea separatistă a Republicii Moldova 220 de mii de cetățeni. 76,5 la sută din voturile transnistrenilor au mers către partidul rus de guvernământ, Rusia Unită.
La precedentele alegeri legislative din Rusia, din 2016, în regiunea transnistreană au votat 56 de mii de persoane, iar Rusia Unită a acumulat 83 la sută. Atunci, în regiunea transnistreană au fost deschise 22 de secții de votare, cu cinci mai puține decât în acest an.
Corespondentul nostru în stânga Nistrului, Serghei Ursul, a stat de vorbă la acest subiect cu politologul de la Tiraspol Nicolai Kuzmin, autorul canalului de Telegram „Ceva se întâmplă în rmn (republica moldovenească nistreană – n.red.)”.
Europa Liberă: Cum comentați prezența la votare, care a fost doar cu câteva procente mai mare decât la alegerile precedente? Și cum s-a văzut pentru un locuitor din regiunea transnistreană campania electorală pentru aceste alegeri?
Nikolai Kuzmin: „În ceea ce privește prezența mai mare la votare, eu cred că cel mai probabil acest lucru are legătură cu procesele electorale din Federaţia Rusă: au fost mai multe secții de votare și acest lucru ridică numărul celor care merg la votare prin simplul fapt că mai mulți alegători vor veni să voteze doar pentru că secția este mai aproape de casa lor. Și în Transnistria au fost deschise mai multe secții – 27, față de 22 câte au fost data trecută. Așa că nu putem vorbi despre o creștere spectaculoasă a numărului de votanți.
Creșterea relativă eu aș explica-o mai degrabă prin procesele din interiorul Federaţiei Ruse, pentru că Rusia Unită, partidul de la putere, avea nevoie să acumuleze mai multe voturi, având în vedere că au o scădere în popularitate, lucru care a fost demonstrat și de aceste alegeri. Rusia Unită a acumulat cam cu 5% mai puțin decât acum cinci ani. Plus creșterea Partidului Comuniștilor și mecanismul „votului inteligent”, care a promovat în principal candidați tot din partea comuniștilor. Fenomenul era într-atât de incomod puterii, încât înainte de alegeri chiar se zvonea că Partidul Comuniștilor din Rusia ar putea fi chiar scos din cursă. Partidul de la putere nu avea suficiente voturi și ar fi acumulat astfel o parte din ce a revenit comuniștilor.
În 2019, Rusia a folosit sintagma „în jur de 220 de mii”; în 2021- sintagma „peste 220 de mii”…
În ceea ce privește activismul cetățenilor din Transnistria, nu se poate discuta în procente, pentru că specificul Transnistria este de așa natură încât trebuie să analizăm mai degrabă numărul celor care s-au prezentat la urne, decât procentul. Și asta, din simplul motiv că numărul real al cetățenilor ruși din Transnistria este greu de estimat. În 2019 Rusia a folosit sintagma „în jur de 220 de mii”; în 2021- sintagma „peste 220 de mii”. Iată de ce este greu de spus care este numărul exact de cetățeni ruși de aici.
Dar există o tendință evidentă – de la alegeri la alegeri numărul cetățenilor ruși care vin la votare crește ca număr: avem de fiecare dată un plus de 2-3 mii de oameni. Probabil că acest lucru se explică prin faptul că unii ating majoratul. Iar pe de altă parte, cel mai probabil crește și numărul de cetățeni ruși în Transnistria, pentru că autoritățile transnistrene pun un accent mare pe acest lucru, fac demersuri, deputații ruși în permanență promit câte ceva, în permanență simplifică tot felul de proceduri de obținere a cetățeniei.
Da, am avut pandemia, dar totuși cred că acești doi factori – atingerea vârstei de la care se poate vota și creșterea generală a numărului de cetățenii ruse acordate locuitorilor regiunii transnistrene pot explica ușoara creștere a prezenței la aceste alegeri.”
Europa Liberă: Impresia generală a fost că locuitorii regiunii transnistrene nu au avut practic niciun fel de informații despre candidații care s-au înscris în cursă în circumscripțiile uninominale. Doar cei de la Rusia Unită au fost vizibili – cu câteva săptămâni înainte de alegeri aceștia au apărut în presa transnistreană cu declarații de genul „susținem tot ce este bun, condamnăm tot de este rău”. Iar candidații de pe listele de partid în general sunt necunoscuți publicului din Transnistria. În ce măsură se poate vorbi în aceste condiții despre o alegere conștientă, cu atât mai mult despre una obiectivă și asumată?
Nikolai Kuzmin: „În cazul candidaților de la Rusia Unită, Cijov și Turov, impresia mea este că poziția acestora a fost foarte bine explicată electoratului și mediatizată. Aceasta constă în faptul că ei îi vor ajuta pe transnistreni să obțină „capitalul matern” acordat la naștere în Rusia, cei doi au promis vaccin, ei au mers în vizite la uzinele din Transnistria…
În principiu, se poate spune că ei au dus o campanie electorală foarte activă. E chiar o diferență ca de la cer la pământ în comparație cu alegerile în Sovietul Suprem de la Tiraspol, de anul trecut. Pentru că atunci nu a fost practic niciun fel de campanie electorală.
Iar în cazul alegerilor în Duma de stat a Rusiei, cu vreo 10 zile înainte de votare numărasem deja vreo 10 articole despre alegeri la postul de televiziune oficial de la Tiraspol Pervii Kanal. Au fost inclusiv declarații ale lui Cijov și Turov, care au comentat toate evenimentele importante din acea perioadă. Fie că Sheriff l-a învins pe Șahtior, fie că s-a restricționat circulația mașinilor transnistrene în Ucraina din 1 septembrie – în toate cazurile Cijov și Turov au comentat situația.
Administrația transnistreană a ajutat Rusia Unită să organizeze o campanie electorală adecvată în Transnistria...
Adică, în principiu, administrația transnistreană a ajutat Rusia Unită să organizeze o campanie electorală chiar foarte adecvată în Transnistria. Nu a fost o surpriză acest lucru, în principiu, pentru că, dacă nu mă înșel, încă în 2007 a fost semnat un acord de colaborare între Partidul Obnovlenie de la Tiraspol și Rusia Unită. În 2011 candidatul Partidului Obnovlenie, Anatoli Kaminski, a fost susținut public de Rusia Unită. Mai târziu, factorii de decizie de la Moscova au renunțat să mai susțină direct un candidat sau altul, dar cum se spune pe la noi, „lucrurile și așa sunt clare și înțelese de toată lumea”. Avem partidul Obnovlenie, acest partid este la putere în acest moment și evident că are de partea sa resursa mediatică și administrativă care este la îndemâna puterii.”
Europa Liberă: Aceste alegeri sunt văzute de multă lume drept o farsă, iar de cele mai multe ori deputații dispar imediat după și reapar în preajma alegerilor următoare. Și este puțin probabil ca problemele transnistrenilor chiar să fie puse în capul priorităților în viitoarea Dumă de stat de la Moscova. De ce credeți să raioanele din regiunea transnistreană au fost distribuite electoral diferitor regiuni ale Rusiei?
Nikolai Kuzmin: „Da, pe de o parte se poate vedea acest lucru, și mulți au făcut-o la Tiraspol, din perspectiva că „am fost trădați”.
Dar pe de altă parte, într-o abordare pragmatică, vedem mai multe gesturi de susținere din partea Dumei de stat pentru Transnistria: partida de vaccin care a venit, condamnarea interdicției de a intra în Ucraina pentru mașinile transnistrene, când Rusia a făcut declarații în susținerea Transnistriei, chiar și în cazul campaniilor electorale din Republica Moldova, când Rusia a mai luat apărarea Transnistriei.
Pe de altă parte, trebuie să ținem cont și de poziția Moscovei. Iar poziția ei oficială constă în faptul că Rusia respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova. Așa că ei nu pot fi foarte tranșanți în aceste probleme. Rusia își organizează campania electorală în afara granițelor sale în măsura și în termenii pe care consideră optimi.
Da, putem afirma că un anumit candidat a promis, după care nu și-a onorat promisiunile. Dar sarcina unui politician este nu de a-și onora promisiunile, ci de a obține și a menține puterea. Și politicienii ruși fac față foarte bine acestei sarcini, ei reușesc să creeze aparența că Rusia este prezență și face câte ceva. S-ar putea ca la o analiză pe cifre sau calitativă să constatăm că este foarte puțin și nesemnificativ ce se face. Dar aceste mici campanii mediatice care se fac sunt foarte eficiente.
Cum ar fi recenta declarație a lui Vladimir Putin, care a anunțat că veteranii de război care au apărat Leningradul în timpul blocadei vor primi câte 50 de mii de ruble, iar această prevedere se va aplica și în Transnistria. Este un gest mic? Foarte mic! Câți veterani care au fost la Leningrad în timpul blocadei or mai fi în viață în Transnistria? Cât de mare este acest efort financiar – câte 50 de mii de persoană? La nivelul Transnistriei – nu cred că este unul mare. Dar ca impact mediatic efectul a fost maxim - și Vadim Krasnoselski a comentat, și postul oficial de televiziune de la Tiraspol, postul privat de televiziune TSV a difuzat și el informația, la fel ca și agenția oficială de știri Novosti Pridnestrovia. Adică idea a ajuns la public. Și pe internet s-a scris.
Pe parcursul campaniei electorale oamenii au avut impresia că Rusia este activă și lucrează...
Așa că pe parcursul campaniei electorale oamenii au avut impresia că Rusia este activă și lucrează. Omul de rând, care are propriile lui probleme și este ocupat cu ale lui – are un serviciu, o familie, credite, care trebuie să se descurce cumva, sau care în general a fost plecat la muncă în străinătate – nu analizează lucrurile făcute în ultimii câțiva ani, vede că ceva se face în acest moment și decide să voteze un anumit candidat.”
Europa Liberă: Cum vi se pare ideea susținută inclusiv de administrația de la Tiraspol de creare a unui grup pentru Transnistria în Duma de stat?
Nikolai Kuzmin: „În regiunea transnistreană baza electorală a Rusiei este de 220 de mii de cetățeni. Să zicem că 15 la sută sunt cei care nu au încă vârsta pentru a vota. Să zicem că sunt cam 180 de mii care au drept de vot. Pentru ce ar avea nevoie de acești oameni deputații din Duma de stat? Impresia mea este că pentru a-și mări măcar un pic prezența la vot și susținerea.
Dar în general, voturile transnistrenilor au aceeași pondere ca și cele ale cetățenilor ruși din străinătate, cum ar fi cei din Germania, Ucraina, Belarus sau din altă parte. Din perspectiva declarațiilor Ministerului rus de Externe acestea sunt voturi ale locuitorilor din Republica Moldova.
În al doilea rând, eventuala creare a unui grup pentru Transnistria în Duma de stat va fi echivalentă cu o declarație politică. O astfel de declarație politică va fi interpretată ca încercare de ingerință în integritatea teritorială a Republicii Moldova. Adică este un gest din partea Rusiei. Și vom avea o situație în care în Duma de stat a Federaţiei Ruse există un grup de deputați, sau 2-3, care reprezintă interesul rușilor care sunt în afara granițelor. Și atunci se poate pune problema – de ce nu există un grup de deputați din partea, de exemplu, a Germaniei?
Ideea creării unui astfel de grup se înscrie perfect, din punctul meu de vedere, în agenda pe care o promovează activ mass media transnistreană, din perspectiva retoricii că „Transnistria este o părticică din Federaţia Rusă” și așa mai departe. Dar dacă e să privim din afara acestei agende pe care ei insistă, vom vedea că eventuala creare a unui astfel de grup nu are logică și nu este în interesul deputaților din Rusia Unită. Este mult mai convenabil să existe doar un comitet pentru relații cu conaționalii din străinătate, care periodic să facă declarații despre ce se întâmplă în Transnistria și astfel deputații din Rusia Unită să-și facă capital politic și mediatic și să arate că lucrează. V-am mai spus – politica este despre obținerea și menținerea puterii. Ați vrea ca ei să aibă grijă de oameni? Politica nu funcționează așa. Nici la noi, nici în Europa.”
***
Așadar, președinta Maia Sandu a avut miercuri primul său discurs ținut în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite, unde a participat în persoană, spre deosebire de alți lideri care și-au trimis discursurile înregistrate din cauza pandemiei. În timp ce a dat asigurări că Chișinăul este hotărât să recurgă la mijloace exclusiv pașnice pentru o soluție politică în regiunea transnistreană, Sandu a repetat cererea veche a Republici Moldova ca Rusia să-și retragă complet trupele, să-și evacueze sau să-și distrugă armamentul și munițiile din regiunea transnistreană. Alexandru Flenchea, fostul vicepremier pentru reintegrare, vede o continuitate a guvernării, indiferent de culoarea politică a acesteia, în solicitarea retragerii munițiilor din stânga Nistrului, explicând și de ce crede că riscul de securitate pe care îl prezintă depozitul de la Cobasna, considerat cel mai mare din Europa de Est, este la ora actuală mai mare decât cel politico-militar. Un interviu realizat de Valentina Ursu:
Europa Liberă: Aflată la New-York, președinta Sandu a cerut de la tribuna ONU susținere internațională în retragerea munițiilor din stânga Nistrului. S-ar părea că nu e nimic nou sub soare, pentru că un asemenea demers au avut toți demnitarii Republicii Moldova care au participat la lucrările Adunării Generale ONU. Credeți că poate fi auzit acest demers și în Est, și în Vest? Care va fi reacția Rusiei? Ce ați înțeles Dvs. din ceea ce a cerut dna Sandu?
Alexandru Flenchea: „E important că această revendicare a răsunat în discursul dnei președinte, pentru că e important ca fiecare guvernare din Republica Moldova, indiferent ce culoare politică are, să reconfirme poziția aceasta, e principalul lucru, care a fost făcut. Și este clar pentru toată lumea, și în Est și în Vest, că, indiferent de alegerile care au loc în Republica Moldova, această poziție nu se schimbă. Acum este important ca să vedem că aceste declarații ale președintei Republicii Moldova să fie transpuse în acțiunile imediat următoare ale guvernului care trebuie să le aplice în viață.”
Europa Liberă: Cum?
Alexandru Flenchea: „Problema cea mai importantă la care s-a referit dna președintă e retragerea sau distrugerea munițiilor de la Cobasna, acesta este primul lucru asupra căruia guvernul trebuie să-și focuseze eforturile.”
Distrugerea munițiilor de la Cobasna este primul lucru asupra căruia guvernul trebuie să-și focuseze eforturile...
Europa Liberă: Trebuie să convingă, în primul rând, Federația Rusă.
Alexandru Flenchea: „Pentru a convinge Federația Rusă, trebuie inițiat un dialog. Trebuie să se înțeleagă că acele stocuri de muniții, 20 000 de tone de muniții expirate, demult nu mai sunt exclusiv problema securității naționale a Republicii Moldova. Este o problemă care afectează fiecare om în parte, care trăiește în țara noastră, și pe mulți din cei care trăiesc în Ucraina, de partea cealaltă a hotarului. E o problemă de securitate a oamenilor, a mediului, și de siguranță socială și economică.”
Europa Liberă: Lucrul acesta e valabil de când i se cere Rusiei să-și retragă armata, munițiile.
Alexandru Flenchea: „Problema se agravează și este important că de doi an, cel puțin, lucrul acesta este nu doar înțeles, dar și recunoscut de toți, inclusiv de Federația Rusă, deoarece pentru ei aceasta tot devine o problemă. De ce? Pentru noi aceasta e o problemă de securitate națională, de siguranță a oamenilor, și lucrul acesta trebuie să-l conștientizăm foarte bine. Pentru Rusia este un risc politic și un risc de imagine, lucru care trebuie exploatat, valorificat de negociatorii noștri.”
Europa Liberă: Și Federația Rusă și-a arătat deschiderea – și atunci când a fost dl Șoigu la Chișinău, și atunci când a fost dl Kozak.
Alexandru Flenchea: „După care au urmat turbulențe politice, care acum s-au sfârșit pentru următorii patru ani. Respectiv, guvernarea are patru ani înainte, fără turbulențe, să inițieze sau să reia dialogul și să avanseze.”
Europa Liberă: Și Rusia ar putea accepta fără condiționalități evacuarea, retragerea trupelor și munițiilor?
Alexandru Flenchea: „Noi n-o să știm asta dacă nu intrăm în discuție cu ei. Singura posibilitate de a afla e să începi să vorbești, să înțelegem, președintele Republicii Moldova reprezintă statul și e important că a reiterat aceste de la tribuna Asambleei Generale ONU, dar ea nu este ministru, nu este diplomat, nu este negociator. E nevoie ca echipele de negociatori, cu mandat din partea conducerii țării, să poarte aceste discuții.”
Europa Liberă: Cât timp ar trebui ca această evacuare a munițiilor sau distrugere a lor să aibă loc?
Alexandru Flenchea: „Pur tehnic?”
Europa Liberă: Da.
Este nevoie de o inspecție internațională, trebuie să fie un proces transparent...
Alexandru Flenchea: „Ca să știm asta cu exactitate, e nevoie de o inspecție internațională, evident, trebuie să fie un proces transparent, dar o inspecție efectuată de specialiști în domeniu, pentru că altfel rămân doar speculații.”
Europa Liberă: Dar accesul la Cobasna se pare că e limitat?
Alexandru Flenchea: „Acesta e un lucru care trebuie discutat între cele două țări și cu sprijinul OSCE și cu sprijinul țărilor membre ale OSCE, țări care de mai bine de două decenii nu doar că și-au exprimat sprijinul, dar au și donat bani pentru acest proces.”
Europa Liberă: Ziceți că acum contează voința politică a autorităților Republicii Moldova și ale Federației Ruse în baza dialogului pe care au să-l inițieze cele două părți?
Alexandru Flenchea: „Voința politică este cea care, în primul rând, dictează. Avem un progres, avansăm sau nu? De la asta începe totul, ca să transpui această voință politică și în rezultate e nevoie de acțiuni.”
Europa Liberă: De la caz la caz, apare reacția Tiraspolului, care se opune. Ce se face în continuare, dacă există o rezistență din partea Tiraspolului?
Alexandru Flenchea: „Eu am zis, la Chișinău și la Moscova: Tiraspolul nu are treabă cu dosarul acesta. Acesta e un subiect bilateral între Republica Moldova și Federația Rusă, recunoscut ca atare și în documentele OSCE, dar un proces care trebuie efectuat transparent cu sprijinul OSCE și transparent cu toate celelalte țări membre ale OSCE. Transnistria aici nu are treabă. Tiraspolul are treabă în procesul de negocieri 5+2, privind viitorul regiunii în componența Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Care scenariu ar fi mai potrivit în actualele condiții: evacuarea acestor muniții sau distrugerea lor?
Alexandru Flenchea: „Este, inclusiv, una din întrebările la care trebuie să dea răspuns expertiza efectuată de profesioniști, pentru că presupunem că o parte (mare sau mică, noi, iarăși, nu știm) din aceste muniții nu vor putea fi transportate, respectiv, vor trebui să fie distruse pe loc, dar după o expertiză efectuată de specialiști.”
Europa Liberă: Dar în caz de evacuare e nevoie și de consimțământul Ucrainei?
Alexandru Flenchea: „Care există. Sigur că există. Toate cele 57 stat membre ale OSCE susțin retragerea acelor muniții, cu anumite condiționalități ale părții ruse, dar restul, 56, necondiționat.”
Europa Liberă: Care sunt condițiile Federației Ruse?
Alexandru Flenchea: „Asta trebuie să ne spună și nouă negociatorii din partea Chișinăului.”
Europa Liberă: Dvs. ați negociat din partea Chișinăului.
Alexandru Flenchea: „Nu, nu. Acesta e un domeniu care ține de competența celor două ministere, a celui de externe și a celui de apărare.”
Europa Liberă: Maia Sandu a vorbit și despre respectarea drepturilor omului, inclusiv în regiunea transnistreană. E o abordare nouă?
Alexandru Flenchea: „A fost reiterată poziția principială a Chișinăului, care, la fel, problema încălcării flagrante a drepturilor omului în regiunea transnistreană există de când există aceasta, în formula nerecunoscută și neintegrată în Republica Moldova, o problemă care o să persiste atâta timp cât conflictul rămâne nesoluționat.
Singura garanție a respectării drepturilor omului este soluționarea conflictului și reintegrarea țării...
Singura garanție a respectării drepturilor omului, în măsura în care ele sunt respectate aici, pe malul drept, este soluționarea conflictului și reintegrarea țării. Până atunci, noi mereu vom avea probleme și guvernele vor trebui să funcționeze în regim de pompieri.”
Europa Liberă: După acest discurs al președintei Sandu la ONU, credeți că se va înviora atmosfera și în formatul de negocieri 5+2?
Alexandru Flenchea: „Formatul 5+2 nu e conectat în nicio formulă la ONU. Discursul președintei la Adunarea Generală a fost important pentru a reconfirma pozițiile principiale ale Republicii Moldova, care nu s-au schimbat. Respectiv, formatul 5+2 își are dinamica lui și acest discurs a reconfirmat că poziția Chișinăului nu se va schimba, în cadrul acestui format.”
