Comisia Electorală Centrală a atacat cu recurs la Curtea Supremă de Justiție decizia Curții de Apel Chișinău de a o obliga să mărească substanțial numărul secțiilor de votare pentru diaspora la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Disputa juridică între CEC și partidele care cer mai multe secții în străinătate a depășit deja o săptămână, dar mutarea de vineri o prelungește și mai mult, amenințând că restrângă puternic timpul de care este nevoie pentru organizarea secțiilor de votare. Ministerul de Externe a spus inițial că pot fi organizate 191 de secții, dar CEC a aprobat într-o primă etapă doar 139, mărind apoi numărul la 146. Se crede că un număr mare de secții în străinătate ar avantaja partide pro-europene, în special partidul pro-prezidențial PAS, iar un număr mic, dimpotrivă, le-ar reduce șansele. Este și tema principală a retrospectivei săptămânii politice alcătuite de Tamara Grejdeanu:
Împotrivirea autorității electorale de a deschide 190 de secții de votare în străinătate, contestând hotărârea Curții de Apel în instanța superioară este o mișcare previzibilă în opinia analistului politic Victor Ciobanu. El observă că CEC-ul a mers de la bun început pe această pistă, de a nu da curs solicitării ministerului de externe care a propus majorarea numărului secțiilor de peste hotare pentru a evita aglomerația de la scrutinul anterior.
Între timp, s-a consumat termenul legal pentru stabilirea rețelei de secții pentru alegerile din 11 iulie. Victor Ciobanu crede însă că acest lucru nu poate fi o piedică pentru deschiderea secțiilor solicitate, întrucât decizia CEC de a mai adăuga 7 secții la cele 139 stabilite inițial, a fost luată tot în afara termenului.
Procesul va fi tergiversat în continuare, bănuiesc cu tot felul de declarații din partea CEC
Analistul politic spune că această dispută va mai dura iar deznodământul este incert: „Procesul va fi tergiversat în continuare, bănuiesc cu tot felul de declarații din partea CEC-ului că s-ar exercita anumite presiuni politice care, de ce să excludem, ar putea duce chiar și la demisia CEC-ului. Iată încă un scenariu foarte interesant care s-ar putea întâmpla în preajma alegerilor. CEC-ul este influențat politic și asta o știm foarte clar, am văzut declarațiile domnului Lebedinschi. Așa, va fi un fel de ping-pong între instituții. Cu ce se va finaliza? Vedem deja care este planul jucătorilor din spatele CEC-ului.”
Organizarea votului în străinătate ar fi tărăgănată deliberat, în încercarea de a evita suplinirea cu un număr mai mare a secțiilor de votare pentru diasporă, crede bloggerul de la Paris, Vitalie Vovc. El susține că această dispută ajunsă în justiție ar putea avea efectul mobilizator pe care l-a avut în prezidențiale faptul că diaspora a fost numită ,,electorat paralel”:
„Toată discuția asta despre participarea diasporei, despre limitarea numărului de secții sau, mai bine zis, de a nu aduce răspuns la acele cozi sau problemele care au apărut cu epuizarea buletinelor de vot, excită și mai mult electoratul, naște și un fenomen de revanșă. Cred că putem, bineînțeles, să ne așteptăm la o participare masivă și de astă dată. Dacă nu, chiar și repetând scorul de la alegerile prezidențiale, cred că va fi suficient pentru ca alianța pro putinistă să scadă drastic în reprezentanță în parlament.”
Jurnalistul Ion Preașcă observă că problema organizării votului pentru cetățenii moldoveni din afara țării nu este una recentă, ci ține de ultimele patru cicluri electorale. În opinia lui, politicienii nu au făcut nimic pentru ușura participarea la alegeri a diasporei, cum ar fi introducerea votului electronic sau prin corespondență, iar acum, în campanie, se arată îngrijorați de numărul insuficient al secțiilor de vot:
„Poți să deschizi multe secții de votare, dar nu poți să cuprinzi toți alegătorii. De exemplu, câte secții de votare trebuie să deschizi în Rusia, ținând cont ce distanțe sunt acolo. E foarte greu să cuprinzi pe toți cetățenii. Puteau autoritățile din timp să facă o planificare, să se gândească cum de rezolvat această problemă. Acum, în grabă, în febra aceasta electorală, desigur că fiecare partid trage turta către sine și încearcă să se afișeze ca mari apărători ai intereselor moldovenilor aflați peste hotare și încearcă să-și majoreze numărul de alegători, fiindcă numărul votanților din diaspora crește semnificativ și are o influență masivă pentru rezultat.”
Ion Prească este de părere că autoritățile trebuie să găsească o soluție validă pe termen lung pentru a asigura dreptul la vot tuturor cetățenilor moldoveni din străinătate, mai cu seamă că numărul celor plecați în diferite colțuri ale lumii se schimbă și prin urmare nu ar fi un criteriu real luat în considerare pentru stabilirea secțiilor de votare.