Întârzierea Curții de Apel de a lua o decizie în dosarul secțiilor de votare de peste hotare la alegerile din 11 iulie ar putea fi explicată prin frica magistraților de a-și asuma responsabilitatea. Într-un comentariu pentru Radio Chișinău, expertul constituționalist Nicolae Osmochescu opinează de asemenea că această tărăgănare în luarea unei decizii comportă riscuri. „Dacă se tărăgănează deschiderea numărului de secții de votare solicitat, mai târziu va fi imposibil să deschizi aceste secții de votare, deoarece peste hotare orice secție de votare se deschide numai cu acordul expres al instituțiilor oficiale ale statului de reședință. E o problemă de timp, de coordonare, de pregătire”, afirmă Osmochescu.
Politologul Ian Lisnevschi a declarat pentru TV8 că subiectul secțiilor de votare de pe malul stâng al Nistrului este intens politizat și declară că în regiunea transnistreană este dificil să controlezi un proces electoral. „Ca să nu rămână loc de interpretări și nu aibă loc falsificări, toate partidele politice, fie de la guvernare sau din opoziție, trebuie să depună tot efortul ca să asigure un control total în procesul electoral”, consideră el. Vladislav Kulminski, expert politic, afirmă că există mai multe condiții în baza cărora Chișinăul ar fi putut da acordul deschiderii celor trei secții de votare. „Este vorba despre prezența poliției naționale care să asigure ordinea publică, posibilitatea de a-și desfășura campania electorală pentru concurenții electorali, accesul surselor media, accesul observatorilor. Niciuna dintre aceste condiții nu pot fi asigurate, de aceea decizia CEC este una absolut corectă”, a spus Kulminski.
Într-un articol pentru Gazeta de Chișinău Valeriu Cațer scrie despre „încă o sperietoare de la Moscova”, și anume că Duma de Stat ar pregăti o declarație cu privire la regiunea transnistreană, care ar fi „amenințată de forțele care o susțin pe Maia Sandu”. El menționează că subiectul unor pretinse amenințări la adresa regimului separatist de la Tiraspol este folosit periodic de propaganda de la Moscova pentru a încuraja electoratul pro-rus, atât de pe malul stâng, cât și de pe cel drept al Nistrului să voteze cu forțele politice fidele Kremlinului. „Regiunea transnistreană a fost și mai este privită de comuniști și socialiști, care formează acum un bloc comun, ca un fief electoral ce ar putea înclina balanța în favoarea lor”, subliniază autorul.
Despre creșterea firavă a economiei R. Moldova în primul trimestru 2021 scrie portalul Mold-street.com. În material se menționează că economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere în termeni reali, cu 1,8% pe seria brută și cu 0,1% pe seria ajustată sezonier. Creșterea economică a fost stimulată de industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică, utilități, construcții, IT și imobiliare. Pe când agricultura, activitățile financiare și asigurări, administrația publică și apărare; învățământ; sănătate și asistență socială au avut un impact negativ asupra creșterii PIB în primul trimestru.
Moldova ar putea să se confrunte cu creșterea numărului de infectări COVID-19, din cauza unor noi tulpini ale virusului, cum ar fi cea indiană, a menționat Alexei Ceban, epidemiolog la Agenția Națională de Sănătate Publică, citat de IPN. Ca să fie vaccinată 70% din populație până la sfârșitul lui noiembrie, e nevoie ca zilnic să se vaccineze 13-15 mii de persoane, afirmă el. Epidemiologul recomandă să se vaccineze și persoanele care au trecut prin COVID-19, la două săptămâni după ce au făcut boala. „Imunizarea se va face pentru că există riscul de reinfectare cu alte tulpini”, a subliniat Alexei Ceban.
