Decizia Parlamentului European de amânare cu o lună a discuțiilor privind acordarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro Republicii Moldova și amenințările tot mai frecvente transmise Chișinăului din partea Tiraspolului referitoare la instituirea unor puncte de control moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean au marcat această săptămână politică. Relatează Natalia Sergheev.
Dezbaterile din Parlamentul European cu privire la situația din Republica Moldova au fost mediatizate pe larg în această săptămână. Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru spune că discuțiile cu privire la acordarea asistenței financiare de 100 de milioane de euro Republicii Moldova au fost amânate din cauza politizării mass-mediei locale și intenției guvernanților de a schimba sistemul electoral fără să țină cont de opinia opoziției, îngrijorări despre care a vorbit și europarlamentarul lituanian Petras Austrevicius.
„Acest eveniment arată, demonstrează într-un fel că Bruxelles-ul este cu ochii pe noi și că se va implica atunci când va crede că autoritățile de la Chișinău nu respectă întru totul principiile democratice, principiile pluralismului, supremația legii ș.a.m.d. Concluziile desigur trebuie să le tragă guvernarea, că nu se poate juca cu destinul oamenilor, că nu poate să conducă sau nu poate administra Republica Moldova după regulile hatârului – cum îi vine, așa face. Ci respectând strict niște norme, niște principii democratice, respectând opoziția chiar dacă este mai mică ca număr în societate.”
Jurnalistul și comentatorul politic Vlad Țurcanu afirmă că trebuie să se atragă mai multă atenție la amenințările pe care le transmite Chișinăului așa numitul responsabil de diplomație din cadrul administrației separatiste de la Tiraspol Vitali Ignatiev. Amenințări care devin tot mai frecvente și îngrijorătoare, spune Țurcanu.
„După decizia fermă a Chișinăului de a institui puncte de frontieră comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, acest domn Ignatiev, care este doctorand la Universitatea de Relații Internaționale de la Moscova, susține că această decizie a Chișinăului va avea darul să escaladeze situația din regiune. Cred că presiunea care se pune mai ales pe vice-premierul Gheorghe Bălan în aceste săptămâni din urmă și în cele care urmează este foarte mare. Să vedem cum va reacționa puterea în integralitatea ei la aceste amenințări transmise de fapt de autoritățile de la Moscova. Poate interveni o perioadă critică, dar se poate întâmpla ca acestea să fie doar niște amenințări.”
După părerea lui Vlad Țurcanu, Tiraspolul și Moscova ar aștepta ca guvernarea de la Chișinău să cedeze și să nu mai colaboreze cu autoritățile de la Kiev în această chestiune principială. Dacă ar ceda, Chișinăul și-ar anula șansele de a mai conta în negocierile cu partea transnistreană și implicit cea rusă, pentru că politica de până acum de „permisivitate excesivă” nu a funcționat, a conchis comentatorul politic.
