Decizia instituțiilor Uniunii Europene să aprobe condiționat ajutorul de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, urmând ca banii să fie debursați în funcție de atitudinea autorităților față de recomandările Comisiei de la Veneția, este una din temele rubricii, Retrospectiva Săptămânii, alcătuită astăzi de Diana Răileanu.
Oferirea primei tranşe de bani din sprijinul financiar de o sută de milioane de euro din partea Uniunii Europene este condiţionată, întâi de toate, de modul în care vor reacţiona autorităţile de la Chişinău la recomandările Comisiei de la Veneţia privind schimbarea sistemului electoral. Instituţiile europene au subliniat într-o declaraţie comună că vor urmări acest proces „cu cea mai mare atenţie”. Comentatorul specializat pe teme economice de la „Ziarul Naţional”, Victor Ciobanu, se arată convins că partenerii occidentali ai Republicii Moldova vor fi duri în evaluarea atitudinii guvernării de la Chişinău şi nu se vor mai lăsa duşi cu zăhărelul:
„Europarlamentatul Siegfried Mureşan care reprezintă, de fapt, Comisia bugetară şi are o relaţia specială faţă de Republica Moldova a fost dur când a declarat că recomandările Comisiei de la Veneţia trebuie respectate de la A la Z. Fără tot felul de trucuri şi şmecherii, deci, nu-i mai ducem cu zăhărelul pe europeni. Aici va fi o situaţie dură.”
Europa Liberă: Sunt autorităţile de la Chişinău în poziţia în care să nu ţină cont de aceste recomandări?
Victor Ciobanu: „Nu sunt în asemenea condiţii, dar mizele sunt mari, deci, e o problema de viaţă şi moarte sistemul mixt pentru PD şi asta trebuie să înţelegem foarte clar. (…) Ca prioritate este votarea sistemului mixt, dacă se va reuşi şi parţial să se înţeleagă cu europenii e ok, dacă nu, atunci, sorry, noi suntem „democraţie suverană”, termenul îi aparţine lui Vladislav Surkov şi atunci vor începe să joace o altă istorie.”
Mai mulţi comentatori de la Chişinău nu exclud că decizia Uniunii Europene de a aproba, condiţionat, ajutorul de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova ar avea la baza şi raţionamente geo-politice. Fostul conslier prezidenţial Vlad Ţurcanu a opinat pentru Radio Chişinău că „pericolul ca Republica Moldova să încapă cu totul pe mâna factorului estic pare mai mare decât perpetuarea la putere a unor forţe politice dubioase”.
Pe parcursul acestei săptămâni autorităţile moldovene au fost şi în atenţia instituţiilor financiare internaţionale. Pe 10 iunie, vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Leancă, a declarat într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook că a semnat în noiembrie 2014 garanţia de 9,5 miliarde de lei acordată de Banca Naţională celor trei bănci devalizate, „doar după consultarea / recomandarea instituţiilor financiare internaţionale: Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional”.
Miercuri, 14 iunie, Banca Mondială a difuzat un comunicat în care a precizat că instituţia „nu ştia despre intenţiile Guvernului în ceea ce priveşte garanţia, până la momentul intrării acesteia în vigoare”. Astăzi şi Fondul Monetar Internaţional a venit cu o reacţie. „În absența unui program al FMI cu Republica Moldova la acea vreme, Fondul Monetar putea doar să acorde consultații și nu putea impune careva condiții”, se arată într-un comunicat al Fondului.
După aceste declaraţii, economistul IDIS „Viitorul” Sergiu Gaibu anticipează o schimbare de atitudine în comunicarea instituţiilor internaţionale cu autorităţile de la Chişinău:
„Din păcate, eforturile care se depun în Republica Moldova de multe ori sunt orientate spre aceea ca să se fortifice instituţiile de stat. Ultimii 25 de ani arată foarte clar că instituţiile de stat sunt suficient de slabe şi incapabile să gestioneze corect foarte multe probleme din Republica Moldova. Tocmai din acest motiv cred că această situaţie e ultima pictătură, care trebuie să arate că inclusiv donatorii, instituţiile internaţionale trebuie mai curând prin reformele care se adoptă în Republica Moldova să dea mai multă putere cetăţenilor, să limiteze autorităţile publice care, din păcate, sunt mai puţin eficiente decât privatul şi, de fapt, marea majoritate a dificultăţilor create în sectorul economic sunt generate de anumite instituţii care gestionează extrem de prost problemele din Republica Moldova”, conchide economistul Sergiu Gaibu de la Institutul „Viitorul”.
