Președintele Igor Dodon a salutat numirea lui Dmitri Kozak în calitate de reprezentant al Kremlinului pentru relațiile economice cu Republica Moldova, funcție deținută până nu demult de Dmitri Rogozin. Kozak este cunoscut mai ales pentru promovarea la începutul anilor 2000 a unui proiect de rezolvare a conflictului transnistrean prin federalizarea țării. Ce urmărește Moscova cu această numire?
În timp ce statele NATO au urmat exemplul organizațiilor ONU și OSCE și au cerut ieri, într-o declarație comună, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, Moscova a delegat un nou reprezentant special, de această dată, pentru dezvoltarea relațiilor economice cu Republica Moldova, care îl va înlocui pe Dmitri Rogozin, fost reprezentant pentru soluționarea conflictului transnistrean. Este vorba de Dmitri Kozak, cunoscut pentru controversatul „Plan Kozak”. În 2003 acesta propunea soluționarea conflictului trasnistrean prin federalizarea Republicii Moldova și staționarea trupelor militare ruse pentru 20 de ani.
Editorialistul „Ziarului Național”, Nicolae Negru, spune, însă, că nu vede vreo legătură între cele două evenimente. În viziunea lui, numirea lui Kozak face parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei în privința Republicii Moldova. Totodată, el mai spune că numirea lui Kozak ar veni ca susținere a agendei socialiștilor:
„Se pare că Moscova dorește să intre a doua oară în apa aceluiași râu, mă refer la federalizarea și transnistrizarea Republicii Moldova. E o diversiune, de fapt, și desigur că pregătește terenul și aici, la noi, în Republica Moldova. Am mai spus și se vede că, de exemplu, Dodon s-a convertit la federalism deloc întâmplător și lucrurile probabil aici se leagă: întâlnirea lui Kozak cu Dodon, Partidul Socialiștilor. Se vor vedea toate astea după alegerile parlamentare din această toamnă, care desigur că vor fi foarte importante”.
În actualitate rămân și reacțiile guvernării la decizia Parlamentului European de a suspenda ajutorul financiar pentru Republica Moldova în urma invalidării alegerilor locale din Chișinău. După declarația președintelui Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, de săptămână trecută prin care a anunțat că termenii condiționali ai occidentalilor nu mai sunt o prioritate pentru autoritățile de la Chișinău, în această săptămână fruntașii partidului au încercat să-și modereze mesajul „de răzbunare și ură față de UE”, așa cum îl numește corespondentul Deutsche Welle la Chișinău,Vitalie Călugăreanu.
„A mai trecut o noapte în care democrații și popular europenii care îi asistă la guvernare, probabil, au analizat mai profund noua situație în care s-au pomenit. „Ok, ne răzbunăm și aruncăm cu pietre în UE, dar pe cine îmbrățișăm?", s-au gândit democrații. „Îmbrățișăm Rusia? Preluăm mesajele lui Dodon? Eliberăm segmentul pro-european pentru Maia Sandu și Andrei Năstase? Nu!", au zis democrații. Așa că au hotărât să rămână „falși pro-europeni”. Dar oare cât poate dura o relație falsă de dragoste? Până la alegerile din toamnă?”.
Semne de întrebare față de intențiile reale ale guvernării trezește și programul „Cetățeniei prin investiție”, promovat de partidul la putere și criticat de opoziție.
Proiectul cetăţenie contra investiţii poate deveni un mod de a pune în practică niște scheme de corupție sau de spălare de bani...
S-a aflat că una dintre companiile care a câștigat licitația pentru realizarea programului în Republica Moldova a figurat într-o investigație de corupție în legătură cu un program similar în care a fost implicat guvernul Maltei. Jurnalista portalului Newsmaker, Alexandra Batanova, spune că reputația îndoielnică a companiei din consorțiu ar putea avea riscuri la punerea în aplicare a proiectului în Republica Moldova.
„Eu cred că acest proiect funcționează cu succes în multe țări și aduce bani în buget. Acesta este în mod cert un punct pozitiv, dar nu este foarte clar care este avantajul concurențial al Moldovei în comparație cu Cipru, Malta sau insulele Caraibe. Luat de unul singur acest proiect poate fi unul bun, dar în condițiile Moldovei, când principiile supremației legii nu sunt respectate, iar instituțiile de stat nu pot fi numite libere, acest proiect poate deveni iarăși un mod de a pune în practică niște scheme de corupție sau de spălare de bani”, este opinia jurnalistei Alexandra Batanova.
