La sfârșitul săptămânii trecute, PD anunţa că Grigore Policinschi a fost ales şef al filialei locale. Revenirea lui în Partidul Democrat, pe listele căruia fusese ales în anii 90 primar la Doroţcaia, a avut loc după patru mandate de preşedinte de raion din partea Partidului Comuniştilor. Revenirea în tabăra democraților este percepută de mulţi analiști într-o foarte probabilă legătură cu dosarul penal în care Policinschi este acuzat de abuz de serviciu.
Grigore Policinschi a fost reținut pe aeroport în septembrie 2017, în timp ce revenea din vacanță. Procurorii anticorupţie îl acuzau la acea dată că ar fi încălcat legea atunci când a delegat peste hotare mai mulţi subalterni şi că le-a acordat bonusuri nejustificate. Totodată, era suspectat că ar fi trucat mai multe licitații şi că a plătit o casă de avocatură ca să reprezinte administrația raională în procese, chiar dacă, potrivit legii, nu avea voie să facă acest lucru.
În martie anul trecut dosarul a ajuns în instanță. Preşedintele raionului Dubăsari s-a declarat nevinovat şi invocase „greşeli ale procurorilor”. În perioada în care Policinschi a fost cercetat penal, în spațiul public au fost lansate declarații și dezvăluiri despre presiuni de natură juridico-politică asupra unor aleşi locali cu scopul de a-i determina să adere la partidul de guvernământ.
Partidul Comuniștilor, din care mai făcea parte, afirma într-o declaraţie că dosarul era „cusut cu ață albă” şi „fără îndoială procurorii au executat o comandă politică”. În apărare, şi Partidul Socialiştilor a acuzat puterea de „intimidare a autorităţilor locale”.
De aproape un an, Policinschi a fost curtat atât de Partidul Democrat, cât şi de Partidul Socialiştilor, dar mai abili în folosirea metodelor de a-l „convinge” s-au dovedit a fi democraţii, spune fosta colegă de partid Elena Bodnarenco.
Fosta preşedintă a Comisiei parlamentare pentru administraţia locală, Elena Bodnarenco, afirmă că preşedintele raionului Dubăsari din 2003 a procedat ca un trădător - nu şi-a anunţat foştii tovarăși de partid că pleacă şi că ar fi înșelat așteptările liderilor care l-au ajutat să rezolve diverse probleme sau proiecte locale.
„Da, noi am ştiut că asupra lui Policinschi demult se fac presiuni politice. O perioadă de timp l-au lăsat în pace. Acum evident, pregătindu-se pentru alegerile locale şi posibil pentru alegeri parlamentare anticipate, au reluat presingul asupra lui. După datele noastre, nu doar asupra lui Grigore Policinschi, dar şi în cazul altor tovarăşi de-ai noştri de partid se fac presiuni, în primul rând sunt în vizor cei care ocupă funcţii publice. Nu toţi cedează. Policinschi a cedat, nu a putut, nu a vrut să lupte mai departe.”
Și în cazul altor tovarăşi de-ai noştri de partid se fac presiuni...
Elena Bodnarenco mai spune că, în ultimii doi ani, patru vicepreşedinți de raioane aleşi pe listele PCRM au fost demişi pentru că au refuzat să treacă la democraţi. În trecut primar la Soroca, Bodnarenco afirmă că deși mandatul actualilor primari, consilieri locali sau raionali expiră în iunie, nu contenește valul de aderări la PD obținute, spune Bondarenco, prin metode mai puţin ortodoxe.
Grigore Policinschi nu a răspuns apelurilor noastre pentru a comenta decizia sa de a reveni în Partidul Democrat, iar reprezentanți ai democraților au spus că nu se pot expune pe marginea unor chestiuni de natură judiciară.
Experţii Congresului Autorităţilor Locale din Moldova şi Institutului Viitorul au analizat pretinsele infracțiuni de care au fost acuzaţi între 2014-2018 aleşii locali şi au constatat că 90% a cauzelor intentate sunt încetate în scurt timp după inițiere, din varii motive. Rata de finalizare mică a dosarelor pornite este de natură să indice caracterul arbitrar ori chiar abuziv al deschiderii lor, notează aceleași surse.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, este de părere că şi procurorii trebuie să poarte răspundere chiar şi atunci când greșesc la interpretarea legii.
„De ce e posibil acest lucru? Datorită faptului că modul cum este construită în prezent administrația publică locală, cum sunt repartizate resursele, care e situaţia în domeniul justiţiei şi posibilităţilor de a ne apăra, dar în fond lipsa acestor posibilităţi - toate acestea, în cumul, au dus la aceea că aleşii locali nu sunt protejaţi absolut deloc. Foarte mulţi primari buni, care au acumulat o experiență bună, care au schimbat foarte multe lucruri în localitățile lor în această atmosferă de presiune totală, eu aş spune - care e şi fără precedent - pur şi simplu refuză mai mult să candideze.”
Presa vehiculează statistici potrivit cărora actualmente 2/3 din primari ar reprezenta Partidul Democrat aflat la guvernare, în condițiile în care formațiunea a câştigat în urmă cu patru ani circa 300 de mandate, număr care reprezintă mai puțin de o treime din funcțiile eligibile locale.
De ce ar avea nevoie un partid aflat la putere de cooptarea primarilor? Viorel Furdui spune că aleşii locali s-ar bucura în prezent de cea mai mare încredere în faţa cetăţenilor. Prin urmare, la mijloc ar fi scopul electoral, afirmă Furdui, mai ales în contextul sistemului de vot mixt, când misiunea mesagerilor de partid la nivel local a devenit extrem de importantă.
