Linkuri accesibilitate

ONG-uri media, îngrijorate de amendamentele la Codul serviciilor media audiovizuale (IPN)


Pe site-ul IPN.md este citată o declarație a ONG-urilor media de dezacord în legătură cu modificările operate la Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), adoptate de Parlament în ședința plenară din 23 septembrie 2021. Modificările prevăd, între altele, posibilitatea revocării din funcție, în mod colectiv sau individual, a membrilor Consiliului Audiovizualului (CA) în cazul în care va fi constatată activitatea „defectuoasă” a autorității ori executarea necorespunzătoare a obligațiilor de membru al CA. Într-o declarație emisă vineri, ONG-urile semnatare menționează că au deplina convingere că membrii CA, ca și membrii oricărei autorități publice, trebuie să demonstreze responsabilitate sau să fie responsabilizați. În același rând, constată că eficiența redusă a CA este cauzată, de fapt, nu de inamovibilitatea membrilor acestei instituții, ci de procedura de desemnare a acestora, contrar legii, pe criterii politice, în urma unor concursuri publice mimate și a lipsei unui control parlamentar adecvat al modului în care își onorează obligațiile prevăzute de lege.
Noile modificări ale legii nu fortifică independența CA, ci, dimpotrivă, fac această instituție dependentă de voința politică și pot determina membrii CA să ia decizii pe placul puterii, se mai spune în declarația semnată de Asociația Presei Electronice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul „Acces-Info” și Asociația Media Guard.

De-a lungul istoriei, Republica Moldova a trecut prin mai multe crize legate de gazul rusesc, iar în pragul prelungirii contractului cu Gazprom spiritele s-au încins din nou pe marginea acestui subiect, începe o analiză de pe agora.md, care continua: exact acum, țările europene se confruntă cu creșteri mari ale prețurilor, iar experții prognozează o iarnă extrem de grea din punct de vedere economic. În cazul Republicii Moldova, specialiștii spun, fără echivoc, că prețul la gaz va crește. Însă cu cât anume? Aceasta este întrebarea la care caută răspuns analiza întitulată: „Criza gazului rusesc din Europa și efectele asupra Republicii Moldova. De ce experții cred că tarifele vor crește inevitabil”.

Anticoruptie.md descrie concluziile studiului comandat de Freedom House și prezentat vineri la Chișinău despre justiția selectivă. Din 43 de dosare de rezonanță analizate, în 16 s-a constatat afilierea politică a bănuitului, în patru cazuri fiind vorba de exponenți ai partidului aflat la putere în perioada monitorizării (PSRM) și alte trei cazuri la exponentul Partidului Șor. În 22 de cazuri a fost constatată afilierea subiecților la grupul de interese Platon, în alte șapte cazuri, subiecții dosarelor se aflau în relații de ostilitate cu grupul Platon. Analiza comunicării publice a procurorului general și a organului de urmărire penală, mai scrie în studiu, arată că ar exista o formă selectivă favorabilă exponenților grupului de interes Platon. Cercetarea argumentează această concluzie prin faptul că Procuratura nu a comunicat sau a comunicat cu întârziere despre pornirea dosarelor sau, în unele cazuri, despre renunțarea la învinuiri. În 70% din cazurile monitorizate, presa scrisese anterior despre faptele care fac obiectul anchetei. În șase cazuri, în dosarele penale inițiate de procurori se face trimitere la investigațiile jurnalistice. În unele cazuri, potrivit studiului, procurorul general s-a expus public în avans despre soluțiile și deciziile pe care ar urma să le ia procurorii. Toate acestea, chiar dacă urmărirea penală era pe rol. Studiul a mai scos în evidență că în unele cazuri Procuratura se autosesizează din investigații jurnalistice, videouri din mass-media, iar în alte cazuri spune că nu poate face acest lucru. Pe de altă parte, în cazul transmiterii unei pungi negre de Vladimir Plahotniuc lui Igor Dodon, Procuratura nu a deschis nici un dosar, invocând imposibilitatea de a se autosesiza, notează portalul Anticorupție.md.

Administrația nouă de la Chișinău, în primul rând Maia Sandu, are misiunea de a ridica de la nivelul prăpastiei R. Moldova cu ajutorul factorului extern printr-o activitate susținută și constantă pe linia diplomației. Opinia, aparținând analistului politic, Vlad Țurcanu, apare pe site-ul radiochisinau.md. „În R. Moldova, fiind un teritoriu mic, se pot face schimbări majore cu bani nu foarte mulți dacă se conectează multe dintre procesele care acum sunt invizibile cu cele internaționale. Și practic acesta este cel mai mare avantaj a acestei guvernări cu condiția ca aici în teritoriul acesta în R. Moldova lucrurile să nu fie în mare disonanță cu ce se vorbește la nivel internațional. E nevoie de oameni valoroși care să iasă în față și care să umple de conținut această pornire, ambiție de a schimba lucrurile în R. Moldova, de a întreține o stare de spirit în acord cu ce își propune această putere. Lucrurile vor dura în timp, să nu uităm că vorbim, în primul rând, de reforme și acestea se fac în capul oamenilor și de aceea nu ar trebui să ne așteptăm la niște realizări rapide. Și mai ales de efect. Ce am avut până acum a fost o parodie caracteristică societăților post-sovietice la ceea ce s-ar numi democrație și societate bazată pe instituții”, este citat Vlad Țurcanu. În aceeași știre de pe portal apare și opinia analistului român Valentin Naumescu: „Era clar că schimbările nu se pot produce peste noapte în timp atât de scurt, este nevoie de răbdare, de bunăvoință și de corectitudine în a relata despre ceea ce se întâmpă, fără partizanat politic. Cred că sunt câteva principii valabile oriunde nu numai în R. Moldova: o guvernare trebuie să fie onestă, să comunici corect cu societatea, să spui adevărul, să nu exagerezi, să nu spui că faci lucruri pe care știi că nu poți să le faci pentru că te vor costa înzecit, să nu faci promisiuni pe care nu ești sigur că le poți îndeplini, onestitatea care este pe de o parte în planul comunicării și nu mai vorbesc în planul integrității a celor care ocupă funcții în executiv. Este meritocrația. Cel puțin să dai semnalul că dorești să aduci în poziție de conducere oamenii cei mai bine pregătiți pe care îi ai la dispoziție. R. Moldova, sigur, este o țară mică, este și o țară care are probleme cu deficit populațional. Onestitate, competență, meritocrație, integritate. Nimeni nu așteaptă minuni, dacă ești de bună credință îți poți da seama că lucrurile nu se pot rezolva în două luni, nici într-un an și poate nici la sfârșitul unei guvernări de patru ani cetățenii din R. Moldova nu vor putea spune că trăiesc ca într-o țară UE. Dar mult mai important decât asta e să vadă tendințele, spre ce se merge. Dacă lucrurile evoluează spre bine, atunci lumea va înțelege că este nevoie de timp. Se pleacă de la un nivel destul de coborât, au fost probleme foarte mari legate de corupție, de credibilitatea instituțiilor statului, este foarte mult spațiu de parcurs, de urcat, e o scară foarte lungă pe care această guvernare trebuie să o parcurgă pas cu pas. Nu cred ca trebuie să judecăm atât de exigent din primele două luni, nu s-au făcut greșeli semnificative. Privesc cu optimism ceea ce se întâmplă în R. Moldova, este o fereastră de oportunitate abia deschisă”, crede profesorul Valentin Naumescu, președinte ICDE România.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG