Declarația Parlamentului prin care sunt condamnate atacurile Federației Ruse la adresa securității informaționale a R. Moldova și amestecul abuziv în activitatea politică locală este comentată la Radio Chişinău de analistul politic Vlad Ţurcanu. El crede că nu tocmai multiplele atacuri asupra statalității, ci „hărțuirea politică a unor oficiali moldoveni”, ar putea fi unul din motivele pentru care s-a ajuns la această declaraţie. Ţurcanu observă că deputaţii Partidului Democrat care au promovat acest document „rămân în esența și convingerile lor antieuropeni și pro-ruși, doar că o anumită conjunctură și calcule politice îi determină să se prezinte ca apărători ai independenței Republicii Moldova”. Analistul mai afirmă că şi preluarea spațiului informațional de către televiziunile rusești s-a făcut inclusiv cu mâinile unor actuali deputați din majoritatea parlamentară, dar care acum vorbesc despre măsuri anti-propagandă.
Şeful delegației UE, Peter Michalko, a reiterat, într-un interviu pentru agenția de presa IPN, că Moldova nu a ascultat recomandările Comisiei de la Veneția atunci când a adoptat sistemul de vot mixt, motiv din care UE a condiționat politic acordarea asistenței macrofinanciare. „Poziţia Uniunii Europene în ceea ce priveşte modificarea Codului electoral nu s-a schimbat. Recomandările Comisiei de la Veneţia nu au fost respectate... şi aceasta a și dus la introducerea acestor precondiționări politice în asistența noastră. Aceasta este şi un fel de exprimare a importanţei pe care o acordă UE valorilor pe care se bazează relaţia noastră şi care este pentru noi un element de bază în relaţia noastră”. Diplomatul a mai spus că în 2017 UE a aşteptat progrese în domeniul combaterii corupţiei. „Corupţia trebuie eliminată la toate nivelurile, nu doar la cele de jos. Pentru aceasta este nevoie de voință, inclusiv politică, iar testul principal în acest sens cred că îl constituie acum modul în care este investigată frauda bancară... aşteptam ca să fie aduşi la răspundere cei care sunt vinovaţi şi să fie şi recuperate resursele care pot încă sa fie găsite”.
Valeriu Dulgheru revine în Literatura şi Arta la legea care restricţionează retransmiterea programelor informative şi analitice din Rusia şi spune că este mult întârziată, fapt ce a dus „la zombificarea a sute de mii de români basarabeni orientați spre estul sălbatic. Autorul mai notează că „Rusia continuă cu îndârjire Marele Război pentru Apărarea lui Dodon şi va folosi toate mijloacele ... Unica şansă de a-i pune porcului sârma la bot este unirea dreptei şi crearea unui pol unionist …” concluzionează Valeriu Dulgheru.
„Frica de Unire” este editorialul semnat în Ziarul de Gardă de Petru Grozavu. El notează că 2018 anul centenarului Unirii Basarabiei cu România „îi va înnebuni” la Chișinău pe mai mulți, dar pe preşedintele Dodon „îl va tulbura” cel mai mult. Comentatorul îndeamnă, inclusiv preşedintele să nu aibă frică de unire. „De ce ne-am teme de Românism şi de România, dacă noi suntem parte din ea…, dacă aproape un milion de persoane cu cetăţenie moldovenească sunt şi cetăţeni ai României…, dacă anual mii de copii ai Basarabiei merg să facă şcoală în România”. Grozavu sugerează că Dodon înţelege că a lupta cu Românismul atâta timp cât frontiera pe Prut nu mai este controlată de Rusia e ca şi cum ai prinde peşte pe uscat. „Nici declararea anului 2018 – Anul lui Ştefan cel Mare nu are cum să îi fie de folos”, mai scrie comentatorul.
Newsmaker.md explică într-un articol cum unioniștii au ajutat socialiștii să înceapă campania pre-electorală. Declarațiile de Unire semnate simbolic în mai multe sate au provocat reacţii adverse fiind luate prea în serios de socialişti şi de preşedintele Dodon. Această campanie a unioniştilor este de fapt un „cadou pentru socialişti”, un prilej pentru ei de a-şi declanşa una din temele pre-electorale, se spune în articol. „Parţial acest lucru ar putea consolida şi electoratul unionist. Numai că sondajele arată că nu există deocamdată forţe politice capabile să atragă aceste voturi”.
TV8.md publică opinii despre intenţia Partidului Democrat de guvernământ de a crea nouă departamente, care vor acoperi domeniile de activitate ale Executivului. Parlamentarii din opoziţie dezaprobă această intenţie, iar experţii vorbesc despre dorinţa democraţilor de a-şi mări influența asupra deciziilor care se iau la Guvern. „Sunt decizii pe care orice partid le ia ca să-și întărească, să-și maximizeze influența pe care o are asupra Guvernului pe care consideră că îl controlează. Este un Guvern profund politic care, într-un an electoral, nu va avea niciun fel de autonomie decizională,” a subliniat Igor Munteanu, director executiv al Institutului Viitorul.
