Linkuri accesibilitate

De aici înainte, pentru Rusia e nevoie de pregătirea atentă a etapei post-Putin (V.Naumescu/Spotmedia.ro)


Imagine generică.
Imagine generică.

Revista presei de la București.

Revista presei de la București
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:42 0:00

Tensiunile majore dintre Rusia și Occident reprezintă azi tema dominantă de politică externă, în timp ce ascensiunea Alianței pentru Unirea Românilor se impune ca preocupare pe intern.

Întregul tablou diplomatic și militar din jurul Ucrainei e revăzut de Valentin Naumescu pe Spotmedia.ro, cu concluzia că Vladimir Putin „a fost deștept numai pe jumătate”. A calculat corect că „în acest deceniu (...) se reconstruiește ordinea globală pe aliniamentul bipolarității strategice, economice și culturale SUA/Occident versus China”, deci dacă Rusia nu-și recâștigă acum statutul de actor global, după 2030 va fi prea târziu, dar a greșit ignorând „capacitatea uriașă de mobilizare și unificare a Occidentului în fața unei amenințări definite ca dușman comun”. Rusia ar fi dat parțial greș și în ofensiva sa hibridă de a răspândi un curent populist în lumea occidentală. Totul a ieșit pe dos pentru Putin: „va crește curând prezența militară a SUA și NATO pe Flancul Estic și se va întări sprijinul internațional pentru Ucraina”. În acest moment, liderul de la Kremlin ar fi în situația de a alege între „un război perdant (pe termen lung)” și „o pace umilitoare (fără obținerea vreunei garanții scrise din partea Occidentului)”. De aici înainte, pentru Rusia e nevoie de pregătirea atentă a etapei post-Putin, arată Valentin Naumescu.

În cadrul unui interviu acordat ziarului Adevărul, Angela Grămadă, preşedintele Asociaţiei Experts for Security and Global Affairs, comentează cum se va poziționa Chișinăul în cazul unui război ruso-ucrainean, știut fiind că adăpostește conflictul înghețat din Transnistria. „Să sperăm, spune experta, că autoritățile de la Chișinău nu vor lua decizii pripite în a gândi oportunităţi pentru populaţia din regiunea transnistreană, dar care să susţină regimul ilegal de la Tiraspol, care sfidează orice mecanism de soluţionare a conflictului şi se face vinovat de încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului”.

Ca și Valentin Naumescu, Silviu Nate, care scrie pentru Contributors.ro, nu crede că Putin se va lansa într-o acțiune militară de ocupare a întregii Ucraine. Asta n-ar face decât să crească „coeziunea UE-NATO care va declanșa un tsunami economic și o întărire a Flancului Estic al NATO”. Rusia a făcut deja mai multe greșeli tactice: agitația militară „a inversat 25 de ani de scădere a prezenței militare americane în Europa, iar astăzi, datorită lui Putin, vorbim despre creșterea și consolidarea acesteia; a împins în mod decisiv Ucraina spre vest ca aspirații societale”. O idee mai puțin vehiculată în presă: odată cu Noul Concept Strategic al NATO și eventuala „pivotare a busolei strategice a Uniunii Europene spre Marea Neagră și Vecinătatea Estică a UE”, screi Nate, „Bucureștiul poate explora oportunitatea unui tratat comprehensiv România-Republica Moldova care să vizeze capitole de energie, economie și securitate”.

Pe tema ascensiunii AUR în România, Magda Grădinaru, de la spotmedia.ro, găsește explicația într-un aparent paradox vizibil în ultimele sondaje realizate de Inscop Research: 77% dintre Români sunt pro-Occident, dar AUR a crescut, într-un an și jumătate, de la 1% la 20,6%: „românii, scrie Grădinaru, nu dau credit unui partid extremist pentru că sunt extremiști, antisemiți, naționaliști, ci pentru că nu vor să valideze partidele care le-au înșelat așteptările (...): PNL, PSD și USR”.

XS
SM
MD
LG