Analiștii repetă că, în România în mod special, rezultatul alegerilor din 26 mai pentru Parlamentul European depinde de prezența la vot. „Un grad mare de participare, de peste 60%, ar aduce pe primul loc PNL, iar o prezenţă în jur de 40% ar avea ca rezultat situarea PSD şi PNL în frunte, la foarte mică distanţă unul de altul”, scrie Ion M. Ioniță în Adevărul. Alianța USR-PLUS e clasată în cel mai recent sondaj pe locul al treilea, cu un scor foarte bun, dar jurnalistul scrie că cele două partide noi au un potențial încă mai mare decât îl arată cifrele. „Electoratul lor este hotărât şi mobilizat. Ca urmare, Alianţa are şanse mai mari decât principalii competitori să aducă la urne cât mai mulţi dintre cei care [...] [o susțin]. O conjunctură bună, lipsa erorilor în campanie şi organizarea în ziua votului pot oferi şansa ca USR-PLUS să se bată pentru poziţia a doua sau măcar să fie foarte aproape de PNL şi PSD” (Ion M. Ioniță). Acest analist readuce în memorie unele detalii despre prestația de premier a liderului PLUS Dacian Cioloș, care l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis că a numit marionete la conducerea guvernelor PSD-ALDE și că nu a făcut ce trebuie în bătălia cu social-democrații. Ion M. Ioniță îi amintește că el însuși a fost numit de Iohannis cu misiunea de a contracara PSD. Dacian Cioloș ar fi preferat însă să fie „un premier fără putere, manipulat de fapt de PSD care l-a susținut din Parlament și „a refuzat să intre la bătaie când ar fi avut ocazia”.
Într-o analiză care privește așteptările la nivel european pentru aceste europarlamentare, Iulian Chifu (blogurile Adevărul) aduce clarificări noțiunii de populism, astfel ca alegătorii să înțeleagă mai bine ce le oferă unele partide. „Populismul înseamnă asumarea reprezentării poporului, prin excelenţă. Nu una legitimă, construită instituţional, prin reguli, prin calităţi şi abilităţi ale celor ce ocupă aceste zone de decizie. (Populismul înseamnă) Vorbitul în numele poporului, ce vrea poporul, ce-şi doreşte poporul, pe care un lider carismatic îşi asumă că-l cunoaşte şi-l traduce mai bine, eliminarea instituţiilor, a instrumentelor democratice, preeminenţa şi fetişizarea unuia singur, referendumul [...] Populismul este doar guvernarea prost înţeleasă, cu ochii la mass media şi cu ochii la sondajele de opinie. Duce la mediacraţie – guvernarea indirectă de către sau prin intermediul media – şi la mediocraţie – promovarea în prim plan a mediocrilor”.
Hari Bucur-Marcu, pe site-ul ziare.com, ține și el să explice semnificația votului și modificările pe care tehnicile de orchestrare a campaniilor electorale le-au adus în lume în ultimii ani. Există teorii care încearcă să măsoare cât e rațiune și cât emoție în exercitarea votului. Numai că mai nou, în Marea Britanie și în Statele Unite ale Americii a fost folosită cu succes in 2016 metoda mesajelor individualizate, adică țintite pe individ, dar individ ce era într-un bazin, într-o masă de milioane de indivizi, loviți simultan. Rezultat: „o bună parte dintre cei țintiți (au ajuns) să aibă la vot un comportament așa cum și l-au dorit ei, autorii campaniei”. În România lucrurile nu sunt atât de sofisticate. Hari Bucur-Marcu spune că principalele metode continuă să fie frauda și prostirea electoratului. Ele dau rezultate cu condiția ca la vot să vină cât mai puțină lume.
