Linkuri accesibilitate

„De ce să mai respectăm deciziile CCR, din moment ce Curtea însăşi nu şi le respectă?” (Liviu Avram/ Adevărul)


Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:10 0:00
Link direct

Verdictul Curții Constituționale a României privind legalitatea completelor de judecată formate din trei judecători ridică deja întrebări. Liviu Avram arată în Adevărul că, înainte de orice, e stupefiant ca CCR să-și contrazică propria decizie de acum un an. E vorba practic de cine a sesizat Curtea Constituțională – de un aspect procedural, deci. Anul trecut, Curtea a decis că premierul Dăncilă, plecată în concediu, și-a putut delega atribuțiile altcuiva, dar nu și pe cea de a sesiza Curtea Constituțională. Sesizarea respectivă nu a fost admisă. Acum, e o situație similară, dar cu verdict opus: Liviu Dragnea, pe când încă era președintele Camerei Deputaților, a plecat în concediu și și-a delegat atribuțiile vicepreședintelui camerei, Florin Iordache. S-ar fi presupus că nu și pe cea de a sesiza Curtea Constituțională. Or Iordache tocmai asta a făcut, și anume într-o speță care se leagă de condamnarea și dosarele pe rol ale lui Liviu Dragnea, aflat acum în închisoare.

De această dată, CCR a spus că sesizarea e admisibilă. Ca atare, urmează niște reluări de la zero ale unor procese aflate în faza de apel. În acest caz, se întreabă Liviu Avram, „care dintre deciziile CCR trebuie respectată? Prima? A doua? Sau de la caz la caz? Şi încă: de ce să mai respectăm deciziile CCR, din moment ce Curtea însăşi nu şi le respectă?” În plus, se pune în discuție autoritatea de lucru judecat. Și sub acest aspect CCR își contrazice poziția anterioară exprimată în cazul mai multor sesizări individuale ale unor inculpați care și-au primit sentințele de la completuri de judecată formate din trei judecători.

În revista Reporter Global, Lidia Moise laudă decizia de a-l păstra pe Mugur Isărescu la conducerea Băncii Naționale a României. „Ideal ar fi ca acest mandat să se finalizeze prin intrarea României în zona euro”, spune analista, însă se știe că Isărescu privește cu prudență această mișcare. Până aici, e totul bine, dar intenția de a schimba integral componența Consiliului de conducere al BNR e îngrijorătoare. Acest exercițiu este evitat de toate băncile centrale din lume, „unde se păstrează o continuitate a deciziilor, și, pe de altă parte, (e de evitat) efectuarea mișcării în plin sezon electoral. Deși boardul băncii centrale nu ar trebui să fie dependent de politică, iată că alegerea lui de către Parlament îl vulnerabilizează”.

Și încă un motiv de îngrijorare enunțat de Lidia Moise: continuă avalanșa de reglementări economice – „facilitățile fiscale pentru constructori, extinse și la alte domenii, de la fabricarea cimentului până la cabinet de arhitectură, (și care) par niște reglementări menite să impulsioneze domeniul. Numai că nu este clar care este amplitudinea cheltuielii sau, mai bine zis, a pierderii de venituri fiscale și cum o vor acoperi guvernanții”.

În schimb, în versiunea electronică a revistei Newsweek România, Mircea Marian e total nemulțumit de păstrarea lui Mugur Isărescu la Banca Națională. „Este o rușine, o rușine să avem un turnător al Securității în fruntea BNR în anul 2019. Suntem anticomuniști, dar dacă-s turnătorii noștri, e OK. Oricum, audierea de azi a dovedit clar că Isărescu, chiar dacă o fi avut un scurt meci cu Dragnea, e 100% pe o mână cu guvernarea PSD”.

XS
SM
MD
LG