Linkuri accesibilitate

Laura Codruța Kovesi vorbește despre atribuțiile noului Parchet European (Ziare.com)


Revista presei de la București.

Laura Codruța Kovesi a acordat la ziare.com primul interviu de după confirmarea sa ca procuror-șef european. Întrebările primite de la Ioana Ene-Dogioiu țintesc mai ales să lămurească publicul asupra atribuțiilor noii instituții europene. Kovesi explică în detaliu. Una din marile provocări va fi acomodarea EPPO (este sigla denumirii în limba engleză a structurii) cu legislațiile foarte diferite în materie de justiție din cele 22 de state membre ale Parchetului European și, firește, ale Uniunii Europene.

Atribuțiile EPPO: nu se va ocupa de orice caz de corupție, ci numai de fraudele cu fonduri europene mai mari de 10.000 de euro, de fraude financiare, în special fraude cu TVA, dar peste valoarea de 10 milioane de euro. Fiecare stat membru EPPO a făcut propuneri pentru procurorul european care să-l reprezinte. Acești procurori europeni se vor afla în subordinea Laurei Codruța Kovesi. În fiecare stat va exista un număr de procurori-delegați, plătiți de EPPO, care vor lucra dosarele penale.

„Procurorii naționali, precizează Kovesi, vor fi coordonați de camere permanente alcătuite din trei procurori europeni. Camera permanentă va coordona investigațiile și va putea să dea instrucțiuni procurorilor: când să înceapă o investigație, când să o închidă, vor verifica anumite acte în cursul investigației și vor decide asupra trimiterii sau netrimiterii în judecată a persoanelor cercetate. Deci o cameră permanentă alcătuită din, să zicem, procurorul român, cel francez și cel sloven va coordona ancheta procurorului din, să zicem, Germania”.


Întrebată de Ioana Ene-Dogioiu dacă consideră că președintele Klaus Iohannis putea să nu o revoce de la conducerea DNA, Kovesi spune că nu a fost, cu siguranță, o chestiune personală din partea ministrului de atunci al justiției, care a solicitat președintelui revocarea sa. A fost un atac la adresa instituției. Oricum, dacă ar fi rămas la DNA, probabil nu ar fi candidat pentru Parchetul European, așadar plecarea de acolo i-a redirecționat binevenit cariera.

Laura Codruța Kovesi așteaptă sentința de la CEDO legat de modul în care a fost revocată. Dacă va putea dovedi că nu a fost o procedură corectă, va fi o achiziție pentru România, un precedent clarificat. Nu a cerut niciun fel de despăgubiri, nici reparații de vreun fel, nu consideră că românii trebuie să plătească pentru greșeli făcute la nivelul instituțiilor statului.

În cotidianul Adevărul, Liviu Avram comentează gestul a șapte procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, care au publicat în nume propriu un comunicat în care asumă criticile formulate la adresa CSM în cel mai recent raport al Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și verificare. Cei șapte găsesc „fără precedent” conținutul și concluziile acestui raport. Oare de ce? se întreabă Liviu Avram. Pentru că, până acum, „toate rapoartele MCV identificau vulnerabilităţi în ceea ce priveşte funcţionarea Justiţiei din România exclusiv la nivelul instituţiilor politice, în speţă Parlament şi Guvern. De acolo venea, întotdeauna, pericolul. Instituţiile din interiorul sistemului judiciar – CSM, Înalta Curte, DNA etc. – erau fie lăudate, fie abordate într-o notă neutră”.

De această dată, Consiliul Superior al Magistraturii (în fine, o parte a sa, spune Liviu Avram), Inspecţia Judiciară, Secţia Specială de Investigare a Magistraţilor primesc „critici răspicate, deşi formulate diplomatic”. Deducția jurnalistului este că „sistemul judiciar a fost infiltrat, pe diverse căi, cu o serie de personaje care au fost plantate în poziţii-cheie şi l-au deraiat de la parcursul său firesc, în care se înscrisese de ceva ani”.

XS
SM
MD
LG