Linkuri accesibilitate

Macron vrea „o Europă suverană, autonomă față de SUA” (Alexandru Lăzescu/ revista 22)


Revista presei de la București.

Două analize publicate în presa din România se ocupă de insistența președintelui francez Emmanuel Macron că Uniunea Europeană trebuie neapărat să-și restaureze relația cu Rusia. Alexandru Lăzescu scrie în revista 22 despre turul de forță încheiat de Macron sâmbătă la München, la Conferința anuală de securitate, după ce timp ce două săptămâni a ținut în diverse locuri discursuri pe această temă. Viziunea lui, explică Lăzescu, e rezumabilă la: „O Europă suverană, autonomă față de Statele Unite, care să-și stabilească singură abordările și poziționările, inclusiv în materie de securitate” și respectiv „o schimbare importantă de atitudine în raport cu Rusia, cu care Europa ar trebui să edifice, ceea ce Macron a numit, o «nouă arhitectură de încredere și securitate» pe continent”.

Emmanuel Macron a vorbit la Ecole de Guerre din Paris, unde nu s-a mai ținut un discurs prezidențial din 1959, și la Cracovia, în fața unei audiențe de tineri studioși. Polonezilor de la Cracovia le-a repetat în final un celebru îndemn al Papei Ioan Paul al II-lea: „Nu vă fie frică”, numai că presa străină a remarcat rapid lipsa de impact în rândul celor prezenți, notând că în aceeași seară, la o cină oficială, intelectuali de vază polonezi, care nu sunt adepți ai partidului conservator la putere în Polonia, își exprimau neîncrederea în viziunea lui Macron.

„Ceea ce le cere Macron polonezilor este să-și tempereze ostilitatea față de Moscova”, scrie Lăzescu, care crede că președintele francez are un singur scop: să-i facă pe americani să se retragă din Europa, situație în care Franța ar rămâne singura mare putere militară a Uniunii Europene. Problema sunt statele din estul Europei, pentru care Rusia rămâne principalul inamic potențial, iar americanii – singura pavăză.


Denis Cenușă este prezent pe platforma contributors cu o analiză pe aceeași temă. El îl consideră pe președintele francez insensibil față de atacurile hibride rusești prezente „în afacerile ucrainene și cele europene în general, ceea ce conturează perspective periculoase pentru coeziunea și integritatea procesului de europenizare”. Ofensiva lui Macron profită de pasivitatea Germaniei, prea preocupată de perioada de ieșire din era Merkel. Ceea ce promovează Macron, mai scrie Denis Cenușă, echivalează cu „anularea îngrijorărilor europene față de situația critică a democrației ruse și efectele acesteia asupra arhitecturii de securitate regională și internațională”. „Standardele politice atașate la europenizarea Moldovei și altor țări din Parteneriatul Estic” sunt puternic slăbite.

Aceeași platformă, contributors, publică și un interviu cu Armand Goșu despre noua preocupare de prim-rang la Kremlin: Putin vrea rescrierea istoriei, cel puțin a unor capitole-cheie ale ei care ar pune într-o lumină defavorabilă Rusia. În acest context trebuie înscrise recentele atacuri la adresa Poloniei, acuzată de Vladimir Putin că a contribuit la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial. Tot aici se clasează și controversatul discurs al liderului rus, pe 23 ianuarie, la ceremonia organizată de World Holocaust Forum la Yad Vashem: sunt două milioane de cetățeni israelieni (dintr-un total de 8 milioane) care provin din fosta Uniunea Sovietică. Cu ajutorul lor, lui Putin îi poate fi mai ușor să remodeleze percepția generală asupra ponderii și responsabilității Rusiei în tot ce a însemnat catastrofa celui de-al Doilea Război Mondial.

XS
SM
MD
LG