G4Media revine cu detalii despre calendarul evaluării magistraților din Republica Moldova. Procesul va începe la 1 martie, iar magistrații care nu s-au înscris încă pentru această verificare, o mai pot face două săptămâni. Evaluarea magistraților este, se spune în articol, „una dintre cele mai ambițioase reforme din ultimii 30 de ani prin care se speră curățirea sistemul corupt clădit în 30 de ani de guvernările anterioare”.
Ștefan Popescu compară politica statelor europene față de Rusia într-o analiză apărută în revista 22. Constată că „demersurile Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Ungariei sunt tot atâtea nuanțe diferite”. Motivațiile Franței, cea mai mare putere militară din Uniunea Europeană, sunt multe și din planuri diferite : e normal să fie preocupată de o asemenea criză, cu atât mai mult cu cât s-a instalat „la porțile Europei și în proximitatea Mediteranei Orientale”. Apoi, Franța ține să ocupe spațiul de vizibilitate lăsat de retragerea Marii Britanii din Uniune și are de plătit polițe Rusiei pentru acțiunile din Sahel ale grupării paramilitare Wagner, susținută de ruși. În cazul Germaniei, e simplu : își prezervă interesele vitale de cooperare cu Rusia. Interesante sunt nuanțele care despart atitudinea unor țări din flancul Estic al NATO. Ungaria a folosit criza de la granița Ucrainei pentru a obține înlesniri economice de la ruși. La polul opus, Polonia. Peste toate, un as în minus pentru europeni este calibrul modest al Înaltului Reprezentant european de Politică externă. Ipoteza analistului : „Poate că tocmai limitele susținerii europene i-au determinat pe responsabilii de la Kiev să îndepărteze în mod public ipoteza unei invazii și să pledeze pentru găsirea unei soluții diplomatice fie și provizorii”.
Tensiuni majore în cele două partide de opoziție din România (AUR și USR). Dan Tăpălagă le comentează pe G4Media la pachet cu fricțiunile încă existente la liberali și spune că nu e vorba de o criză a partidelor, ci de una a liderilor. Deși ieri președintele USR Dacian Cioloș a demisionat, cazul cel mai zgomotos rămâne cel al AUR, unde liderii „intelectuali” ai Alianței, Claudiu Târziu și Sorin Lavric, sunt tot mai incomodați de ieșirile lui George Simion, care l-a instalat prin decizie proprie ca președinte „de onoare” pe exoticul personaj de nuanță neolegionară Călin Georgescu. Dan Tăpălagă nu vede bine viitorul agitatului partid : fără „circoteca” lui Simion, AUR va pierde din popularitate, iar cu ea își ratează șansa de instituționalizare. Cine e de vină pentru între tabloul politic atât de jalnic ? Președintele Klaus Iohannis, „Un președinte slab”, cel mai slab din câți a avut România, spune Dan Tăpălagă.
Ioana Ene-Dogioiu a publicat ieri pe Spotmedia un interviu cu Mădălin Hodor, pe tema AUR și neolegionarism, care se încheia cu premoniția lui Hodor că nu va trece mult și „din această pâclă groasă va ieși o mână care ne va strânge de gât pe toți”. Ei bine, tocmai ieri liderul AUR George Simion l-a agresat fizic pe ministrul energiei, aflat la tribuna Parlamentului. Întâmplare ? Simion nu face decât ceea ce știe că așteaptă adepții lui - acum, îngrijorați de prețurile la energie, scrie Ioana Ene, notând și că gestul liderului AUR a primit pe FB, în trei ore, 23.000 de like-uri și inimioare. Așa că „Simion este doar un simptom al unui sindrom grav, cronic, dar care oricând poate intra într-o fază acută”.
