Linkuri accesibilitate

R. Moldova trebuie să urgenteze proiectele energetice cu România (Radio Chișinău)


„Relațiile Chișinău-București: testul de sinceritate”, este titlul editorialului semnat de Nicolae Negru pentru Ziarul Național. Autorul scrie că la două săptămâni după vizita oficială la București a președintei Maia Sandu în capitala României, a mers și prim-ministra Natalia Gavrilița, care, în opinia autorului, a surprins cu utilizarea unui limbaj metaforic, atingând niște coarde sensibile în sufletele unioniștilor de pe ambele maluri ale Prutului. Una din declarațiile la care se referă editorialistul este cea în care șefa cabinetului de miniștri a vorbit despre șansa istorică de a transforma comunitatea de limbă într-o comunitate a marilor proiecte. Nicolae Negru se întreabă – pe cât de sinceră a fost prim-ministra și scrie în continuare că românii de dincoace de Prut sunt primii care întâmpină cu scepticism asemenea cuvinte, pentru că Maia Sandu și Natalia Gavriliță nu sunt primii politicieni care vorbesc cu înflăcărare la București despre „comunitatea de limbă, istorie și cultură”.

Despre așa-zisele alegeri prezidențiale din Transnistria, scrie Victor Pelin într-un editorial publicat de Agenția de presă „IPN”. El notează din capul locului că Guvernul Republicii Moldova a avertizat că alegerile din stânga Nistrului „se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a Republicii Moldova...”, iar opoziția s-a abținut să critice guvernarea pentru că nu a permis intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a nouă cetățeni ruși pentru a monitoriza desfășurarea alegerilor menționate. Autorul este de părere că acest scrutin au oferit prilejul pentru a constata că există un domeniu asupra cărora punctele de vedere ale guvernării și opoziției ar coincide. Totodată, mai scrie Victor Pelin, alegerile așa-zisului președinte al Transnistriei au arătat că reglementarea transnistreană este dificil de realizat, atâta timp cât separatismul este utilizat ca instrument al imperialismului rusesc.

La același subiect, Radio Chișinău titrează: „Chișinăul trebuie să neglijeze exercițiile electorale ilegale ale regimului de la Tiraspol și să fie mult mai preocupat de problemele reale dintre cele două maluri ale Nistrului”. Jurnaliștiii îl citează pe fostul reprezentant al Chișinăului în Comisia Unificata de Control, Ion Leahu care susține că „nu s-au respectat reguli de atitudine față de un regim secesionist. El trebuia ignorat și nu trebuia luat în considerare”, a menționat acesta. Iar Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare, notează că mult mai importantă e alegerea care urmează să fie făcută la Chișinău. „Când și cine va fi pus în funcția vacantă de vicepremier pentru Reintegrare, pentru că lista de pretenții înaintate de Tiraspol a crescut între timp”, crede Alexandru Flenchea.


Radio Chișinău mai citează experți în opinia cărora Republica Moldova trebuie să impulsioneze discuțiile cu România pentru a urgenta proiectele energetice comune care i-ar asigura securitatea și alternative în acest sector. Ei menționează că vizita la București a vicepremierului Andrei Spânu, anunțată pentru această săptămâna, ar trebui să fie un bun pretext pentru conectarea sistemului electroenergetic moldovenesc la cel european, via România. În material este citat comentatorul politic Ion Tăbârță, în opinia căruia Republica Moldova trebuie să fie un partener corect și predictibil și să depășească rezistența atât internă, cât și externă la dezvoltarea proiectelor de interconectare energetică cu rețelele românești și, respectiv, cele europene.

Jurnaliștii de la portalul anticorupție.md îl citează pe analistul economic Veaceslav Ionița, care atrage atenția că rata șomajului în Republica Moldova a scăzut în plină criză pandemică, moldovenii apelează mai puțin la servicile statului în căutarea unui loc de muncă, iar cei mai mulți pleacă peste hotare. Expertul susține că Republica Moldova încă nu a reușit să identifice mecanisme prin care să fie relansată activitatea economică a statului. În ultimii cinci ani, notează Ionița, în industria prelucrătoare au fost create 8.200 de locuri de muncă, în comerț – 8.000, în informații și comunicații – 6.200, în construcții – 1.200. În același timp, atrage atenția analistul economic, în învățământ numărul de cadre s-a redus cu 8.300, în activități profesionale cu 4.300, în agricultură, alimentație publică și administrație publică cu 2.500. Veaceslav Ionița mai spune că în perioada 2016-2020 Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al forței de muncă din istorie, iar în acest an, estimativ, numărul celor stabiliți peste hotare se ridică la 960 de mii de moldoveni.

XS
SM
MD
LG