Ieri, 9 septembrie, a fost Massoud Day, s-au împlinit 20 de ani de la asasinarea, în valea Panjshir din Afganistan, a liderului rezistenței, Ahmad Shah Massoud, tatăl actualului lider al guerilei anti-taliban, Ahmad Massoud.
Legendarul comandant Massoud a fost ucis cu doar două zile înainte de atacurile din New York, pe 9 septembrie 2001, într-un atentat sinucigaș, de doi islamiști belgieni din Al-Qaida, care ajunseseră la el deghizați în ziariști, pentru un pretins interviu, cu bomba ascunsă în camera de filmat.
La Kabul, cum o notează în Spania El Pais, un prim zbor, după o întrerupere de 10 zile, a putut scoate din țară, spre Qatar, peste 100 de cetățeni străini, după ce talibanii și-au dat acordul pentru decolare.
În acest timp, sute de femei au manifestat din nou în Kabul, manifestație iarăși reprimată violent de talibani, care au bătut foarte serios și jurnaliștii afgani care filmau manifestația. În Italia, La Repubblica scrie că una din primele măsuri ale talibanilor privind femeile a fost aceea de a le interzice participarea la activitățile sportive. Site-ul La Repubblica publică un video cu șeful „comisiei culturale” a talibanilor, Ahmadullah Wasiq, care spune că “sportul face femeile prea vizibile și este împotriva islamului”.
În acest timp, talibanii au început sa taie Internetul in părți din Kabul, pentru a împiedica, treptat, comunicarea nefiltrată cu străinătatea.
Contorsiunile Partidului Comunist rus
Le Monde are în numărul său de azi, vineri 10 septembrie, o (doar în aparență) surprinzătoare analiză despre „Contorsiunile Partidului Comunist rus”. Paradoxal, după ce tabăra Navalnîi a fost redusă la tăcere cu forța de structurile puterii, Partidul Comunist (KPRF) rămâne acum ultima formă organizată de potențială rezistență în fața lui Putin.
Este cu atât mai straniu să vedem deodată comuniștii ruși făcând campanie «pentru alegeri libere și pentru libertatea presei», în pregătirea alegerilor legislative din 19 septembrie, pe care puterea (partidul Rusia Unită) caută cu orice chip să le câștige, păstrând majoritatea în parlament.
Comuniștii (care au în momentul de față 43 de deputați din 450 în Duma, camera inferioară a parlamentului) avertizează, așadar, în campania lor, că grație votului electronic și presiunii exercitate de Kremlin asupra funcționarilor, alegerile riscă să fie „o fraudă colosală”.
Sprijinul Bisericii este, de asemenea disputat și de partidul puterii și de comuniști. Comuniștii se afirmă acum tot mai ultraconservatori și sprijină pe față, în totalitate, biserica ortodoxă. «Isus a fost primul comunist», a declarant în campanie eternul șef al partidului, Ghenadi Ziuganov (deja candidat comunist la alegerile prezidențiale din 1996 împotriva lui Elțîn). La fel, comuniștii din KPRF mai cer și anexarea autoproclamatelor republici separatiste din Donbas (în Ucraina), după modelul anexării Crimeei.
Economic, modelul lor declarat oficial este China, « care combină economia de piață cu controlul statului». Comuniștii sunt creditați de sondaje în acest moment cu 23% din voturi, față de 43% pentru Rusia Unită a lui Putin. Până acum, ei au fost mai degrabă utili puterii, ei reprezentând un fel de „opoziție oficială”, însă este greu de prezis ce s-ar întâmpla dacă ei vor trece de 25% în voturi și reprezentare.
„Covidari din toate țările, uniți-vă”
În acest timp, tot la Moscova, sub titlul „Covidari din toate țările, uniți-vă”, cotidianul de (semi)opoziție Kommersant anunță că Joe Biden dorește un summit mondial destinat combaterii Coronavirusului.
Asta, în vreme ce, cum o anunță The New York Times, Biden a semnat un decret (executive order) care va obliga practic toți angajații federali, dar și contractanții, să se vaccineze sau să se testeze săptămânal, pentru a împiedica răspândirea tot mai rapidă a variantului Delta. „Un ton mai ostil decât până acum”, remarcă The Washington Post, care scrie că Biden se arată extrem de nemulțumit de cei nevaccinați, spunând că o minoritate încăpățânată frânează eforturile de combatere a pandemiei. E semnul unei “foarte mari nemulțumiri”, observă și Huffington Post. 64 % din americanii eligibili sunt deja vaccinați, dar multe milioane continuă să refuze.
Cum o explică CNN, din iulie încoace, funcționarilor federali li se cerea deja să se vaccineze sau să se supună unui depistaj regulat. De acum înainte, testarea săptămânală nu mai este opțională. La fel, întreprinderile cu mai mult de 100 de angajați vor trebui să-și oblige personalul să se vaccineze sau să se testeze în fiecare săptămână, riscând altfel amenzi care ar putea urca până la 14.000 de dolari pentru fiecare angajat. Cu totul, noile reguli privesc circa 80 de milioane de persoane în SUA.
Cum o amintește NPR, discursul intervine pe fundalul unui bilanț de 650.000 de morți și 40 de milioane de cazuri de la începutul pandemiei, însă miza este și politică, cu uriașe implicații pentru Biden și democrați. ABC semnalează că indicele aprobării publice a gestionării pandemiei de către administrația de la Casa Albă a scăzut cu șase puncte între iunie și august (coborând la 52 %).
Or, oprirea răspândirii virusului a fost una din principalele promisiuni de campanie, iar democrații consideră lupta împotriva pandemiei “ca fiind esențială pentru a păstra controlul asupra Congresului în 2022”, când vor avea loc alegerile de la jumătatea mandatului, insistă Politico.
Fox News revelează că “republicanii au explodat de furie” în urma discursului lui Biden. “Este absolut neconstituțional”, a denunțat Thomas Massie, deputat din Kentucky în Camera Reprezentanților. “A forța oamenii nu este un răspuns. A se vaccina sau nu este problema pacientului și a medicului său, nu a guvernului federal”, s-a plâns și colegul său din Florida Neal Dunn. La fel, Doug Ducey, guvernator din Arizona, a criticat o “abordare dictatorială” a problemei, “care va face mai mult rău decât bine”.
Deja înainte de anunțul acestor noi măsuri radicale, Slate ironiza: “dacă ai de-a face cu o opoziție politică înverșunată care te va numi un Hitler al vaccinurilor indiferent de măsurile luate pentru a opri pandemia, atunci măcar să fie obligații clare”.
În alte state, situația este total diferită. La câteva ore numai după intervenția lui Biden, în bastionul democrat care este Los Angeles, s-a anunțat că școlile vor impune vaccinarea elevilor în vârstă de peste 12 ani. “Prima obligativitate de acest tip într-unul din sistemele școlare cele mai importante ale națiunii”, subliniază Los Angeles Times.
Rămânând în domeniul medical și sanitar, la Paris Libération anunță că de la începutul anului viitor, în Franța toate contraceptivele, fie pilule, fie sterilet implantat, vor deveni gratuite pentru orice femeie de până în 25 de ani. Până acum, în Franța contraceptivele erau gratuite pentru tinerele între 15 și 18 ani. Măsura, estimează Libération, va costa statul peste 20 de milioane de euro. „Gratuitatea se implantează”, rezumă cotidianul francez printr-un joc de cuvinte.
Migranții din Mânecă (acel canal)
În Europa, cresc tensiunile între Londra și Paris în legătură cu migrația ilegală din Franța spre Marea Britanie, pe bărci improvizate, peste Canalul Mânecii. Marți s-a anunțat cifra de peste o mie de migranți ilegali care au încercat să traverseze Canalul Mânecii în doar 24 de ore, însă au fost interceptați de paza britanică a frontierelor.
Priti Patel, ministra britanică de interne, a anunțat că guvernul Johnson plănuiește să împingă înapoi în mare (vorbind alternativ de “turn back” și “push back”) migranții, dar Franța a făcut deja cunoscut că se opune măsurii, spunând că prioritatea este salvarea vieților. Ideea este că persoanele găsite în larg trebuie salvate, potrivit dreptului internațional. Amnesty International a criticat de asemenea de îndată planurile guvernului britanic. La Bruxelles, Comisia Europeană a confirmat că dreptul internațional și cel maritim interzic returnarea în mare a migranților interceptați și că, oricum, situația nu a fost prevăzută în tratatul dintre UE și Londra negociat după Brexit.
The Guardian scrie că Franța acuză Marea Britanie de „șantaj” în legătură cu soarta migranților, lucru nu tocmai obișnuit in diplomație. Titlu identic în cotidianul conservator The Times, care descrie întâlnirea de la Londra între Priti Patel, considerată a se situa în dreapta dreptei partidului conservator (Tory), și omologul ei francez Gérald Darmanin ca “foarte tensionată”, Priti Patel fiind „exasperată” de atitudinea francezului, iar acesta arătându-se „furios”.
Până acum, 13.500 migranți au traversat Canalul Mânecii în bărci improvizate, mai mulți decât în întregul an 2020.
Tot la Londra, într-un cu totul alt domeniu, Financial Times scrie că Uniunea Europeană a avertizat Polonia că i se va tăia accesul la fondurile pentru ieșirea din pandemie care îi revin în absența unei reforme a justiției care să anuleze recentele modificări ale legii menite să supună justiția puterii. Comisarul UE pentru justiție Didier Reynders a declarat că răbdarea Comisiei de la Bruxelles a ajuns “la limită”.
Ce va face Merkel după încheierea mandatului: nimic
În sfârșit, cum a relatat-o pe larg presa germană (unii, precum Deutsche Welle, amuzați chiar de răspuns), întrebată ce va face după ce își predă mandatul, odată încheiate alegerile generale din 26 septembrie, Angela Merkel a spus că mai întâi și mai întâi ea se va odihni (will in den Ruhestand gehen).
Frankfurter Allgemeine Zeitung o citează cu: „Mai întâi n-am să fac nimic, o să fie fascinant”.
Merkel a mai spus că va citi și va căuta să doarmă „un pic” (ein wenig schlafen). Ea nu va avea griji materiale. Presa germană ne informează că Merkel va primi în continuare 15.000 euro pe lună, așa că va putea să doarmă mai mult decât ein wenig și să găsească de acum înainte totul fascinant din prea multă de nimic facere.
