De ce se agită din nou găgăuzii?, se întreabă Nicolae Negru în ziarulnational.md comentând forumul anti-unire de sâmbăta trecută din Găgăuzia. Amintind contextul în care, în februarie 2014, a apărut ideea referendumului găgăuz, iar acest context ar fi parafarea de către Republica Moldova, la summitul din 2013 a Parteneriatului Estic de la Vilnius, a Acordului de asociere cu UE urmată de închiderea, ca măsură punitivă preventivă, a pieţei ruse pentru vinurile moldovenești, Negru ajunge la concluzia că găgăuzii urmează de fapt planurile obsesive ale Rusiei. Ei s-ar pune de-a curmezișul manifestațiilor simbolice de unionism din partea unui număr în creștere de localități ale Republicii Moldova, fără să fi analizat argumentele unioniștilor. Au strigat categoric niet și au cerut intervenția instituțiilor coercitive ale statului. De ce cred aleșii și funcționarii găgăuzi că e în dreptul lor să închidă gura reprezentanților altor localități, aleși în mod legitim, e o chestiune pe care nu și-a pus-o nimeni dintre reprezentanții autorităților locale, participanți la adunarea din Tomai, observă Nicolae Negru.
Părerea analistului politic Oazu Nantoi pe pe aceeaşi temă apare tot pe ziarulnational.md şi e că „atât Irina Vlah, precum și Igor Dodon și-au început campaniile electorale”. Şi Nantoi aminteşte, în interviul de pe Ziarul Naţional, că cei doi au fost implicați și în așa-zisul referendum din 2 februarie 2014 pentru crearea republicii „Bugeac”. Analistul politic susține că din moment ce ambii nu au fost deferiți justiției, aceștia „continuă să-și facă de cap.” În opinia lui Oazu Nantoi, guvernarea centrală nu a fost preocupată niciodată de integrarea minorităților etnice în spațiul comun al cetățenilor R. Moldova, iar politicieni – și acei de dreapta, și acei de stânga – profită de revanșa etno-lingvistică și o amplifică în perspectiva alegerilor.
Politologul român, Dan Dungaciu, membru în Consiliul de Experţi LARICS, scrie într-o analiză publicată pe adevarul.ro că în R. Moldova există trei manipulări „de partid” şi „de stat.” Potrivit lui Dungaciu, prima este existenţa binomului Plahotniuc-Dodon, prezentat public sub forma unei confruntări nemiloase, dar care, în fond, este un joc servit şi Estului şi Vestului ca o bătălie de tip „Tom şi Jerry” – în care în final nimeni nu păţeşte nimic. A doua manipulare ţine de furtul miliardului, despre care, oficial, se spune că ar fi principala preocupare a autorităţilor, dar în realitate, eforturile sunt spre camuflarea, nu spre identificarea vinovaţilor. A treia manipulare ține de chestiunea transnistreană. „Suntem în aceeaşi duplicitate. Pe de-o parte, claxoane abundente şi ostentative, semnale suveraniste şi solicitare de sprijin pentru confruntarea cu Moscova în regiunea separatistă, pe de alta, frână, rămânerea la jumătatea drumului, paralizie în faţa oricărui gest radical în faţa Moscovei”, notează Dan Dungaciu.
De aceeaşi părere este şi consilierul prezidențial și analistul politic, Vlad Țurcanu. El este citat de radiochisinau.md spunând că liderii de la Comrat ar fi fost încurajați să se pronunțe agresiv despre românismul moldovenilor. Nu de cineva anume, ci dereacția anemică și lipsa de viziune a autorităților de la Chișinău. Vlad Țurcanu a spus că liderilor regionali li s-a permis sau chiar au fost încurajați să se manifeste agresiv despre esența românească a etniei majoritare, avertizând că astfel de manifestări ar putea cuprinde și alte regiuni, precum Taraclia sau Bălți. Comentatorul admite, totodată, că s-ar putea ca într-un an electoral și la Chișinău cuiva să-i convină ca asemenea spirite să se încingă la Comrat.
„O rătăcire a opoziției proeuropene: neglijarea pericolului rusesc”, este titlul editorialului semnat de Petru Bogatu pe portalul deschide.md în care pretinde că Vladimir Putin este singurul lucrul care leagă cele două tipuri de opoziție din R. Moldova – una filorusă și alta proeuropeană. Comentatorul politic este de părere că scena politică de la Chișinău, la ora actuală, este amenajată și decorată exact așa cum au gândit-o trimișii Kremlinului în R. Moldova. Petru Bogatu scrie că unitatea de obiectiv al stângii filoruse și dreptei pro-europene este întreținută cu bună știință de întreaga lucrătură rusească împotriva R. Moldova. „În mod deliberat, se induce ideea că Plahotniuc ar fi un rău mai mare decât Rusia”, observă Petru Bogatu, care mai notează că s-ar încerca neglijarea sau chiar ridiculizarea pericolului rusesc. „Războiul propagandistic purtat de Moscova a izbutit să creeze niște așteptării utopice și percepții false, să provoace o primejdioasă orbire a actorilor politici care nu mai sunt în stare să vadă adevăratele riscuri care planează asupra R. Moldova”, atrage atenția Petru Bogatu.
„GUAM se unește împotriva Rusiei”, titrează Nezavisimaia Gazeta (ng.ru). Autoarea articolului, Svetlana Gamova se referă la Conferință interparlamentară în probleme de securitate „Georgia, RM și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările de securitate curente” ce va avea loc pe 2 martie la Chișinău şi în cadrul căreia cele trei țări ar putea adopta o declarație împotriva „agresiunii rusești.” Autoarea articolului menționează că există indici, potrivit cărora Chișinăul, Kievul și Tbilisi orchestrat și simultan vor pune presiune pe Rusia pentru a-și adjudeca cea ce nu-i aparține Moscovei – cele două regiuni estice ale Ucrainei, Transnistria din RM, Abhazia și Osetia de Sud ale Georgiei. Svetlana Gamova mai scrie că Moscova ar putea fi citată în Tribunalul de la Haaga de cele trei țări.
