În tradiționala analiză pentru agenția de știri IPN, comentatorul Victor Pelin își îndreaptă atenția spre crizele din regiune: cea energetică și cea de securitate, observând că evenimentele din ultima vreme sunt practic trecute sub tăcere de clasa politică din R. Moldova, care a devenit o victimă ușoară a derivatei crizei de securitate – criza energetică, provocată de Rusia. În astfel de circumstanțe, președinta Maia Sandu s-a văzut nevoită să-și reitereze speranța că nu se va ajunge la acțiuni militare și să invoce răspunsul standard privind neutralitatea R. Moldova.
Victor Pelin atrage atenția că opoziția parlamentară a Blocului comuniștilor și socialiștilor evită să-și exprime atitudinea oficială față de ultimatumul Rusiei adresat Occidentului. „Cu o astfel de opoziție timidă guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), așa neexperimentată cum este, are șanse să supraviețuiască multiplelor crize cu care se confruntă societatea”, conchide autorul.
Vizita șefului diplomației moldovene, Nicu Popescu, la Bruxelles trebuie privită în contextul situației din regiune și a proceselor geopolitice, care vizează în primul rând Ucraina, dar și R. Moldova ca vecină a acestei țări, consideră mai mulți analiști politici, intervievați de reporterii Radio Chișinău. Presiunile economice cu substrat politic ale Rusiei pun în pericol existența R. Moldova ca stat, iar susținerea UE este vitală, crede comentatorul Nicolae Negru. Potrivit lui, Moscova vorbește deja fără ocolișuri despre „unele condiții geopolitice pe care Chișinăul trebuie să le îndeplinească pentru ca să primească gaze mai ieftine”. Radio Chișinău amintește că, acum câteva zile, guvernul de la Chișinău a reactualizat Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului R. Moldova – NATO pentru o perioadă de doi ani. Acest document este actualizat periodic începând cu 2006 și se bazează pe principiul de neutralitate al R. Moldova și pe modernizarea sistemului național de securitate și apărare.
Pe marginea prăpastiei: Tensiunile de la granița Rusiei cu Ucraina în fotografii
Probabilitatea invaziei Rusiei în Ucraina nu este egală cu zero, ea există, nu trebuie ignorată şi situaţia poate degrada la nivel euroatlantic. Există interesul Rusiei în spaţiul post-sovietic, pe care președintele rus Vladimir Putin vrea să-l controleze, e opinia analistului politici Igor Boţan, citat de Adevărul.md. În opinia lui Igor Boţan, toată această criză are drept scop destabilizarea spaţiului ex-sovietic. „Acest lucru trebuie să convingă, potrivit strategilor ruşi, ca Occidentul, Uniunea Europeană, Statele Unite şi NATO să lase baltă acest teritoriu. O implicare militară directă din partea Rusiei ar fi o nebunie, pentru că va exista rezistenţă. Dar destabilizarea internă, aducerea la guvernare a unor forţe pro-ruseşti, care, chipurile ulterior, vor prelua puterea şi vor contribui la consolidarea fie a spaţiului CSI, fie al Uniunii Economice Eurasiatice, asta este ceea de ce are nevoie Federaţia Rusă”, conchide Igor Boțan.
Autorul se întreabă, oarecum retoric, dacă cetăţenii Republicii Moldova și-ar dori să aibă un regim similar cu cel din Belarus, Kazahstan, Federaţia Rusă, care pe bandă rulantă, pur şi simplu anihilează toate drepturile cetăţeneşti în folosul unei elite, care este oligarhică, profund coruptă şi care controlează acest spaţiu”.
Portalul Tribuna.md citează concluzii ale publicației „Predicții” ale Institutului „Viitorul”. La capitolul economie, expertul Veaceslav Ioniță a menționat că pentru 2022 „cuvântul cheie pentru economie va fi temperarea, iar majoritatea proceselor economice vor fi mult mai lente”. Expertul s-a referit și la „crucea demografică”, care se caracterizează prin egalarea grupului de vârstă 18-35 ani cu grupul de 60 de ani. „Numărul populației a scăzut cu 300 mii persoane care intră în câmpul de muncă, determinat de scăderea natalității și migrația. Vom avea un număr mai mare de străini care vor fi angajați în câmpul muncii în R. Moldova”, a spus Ioniță.
Referindu-se la sistemul financiar, expertul de la IDIS Viitorul a punctat că a crescut numărul de credite acordate populației. „Volumul de creditare va crește nu din contul agenților economici, dar din contul populației. Au fost procurate credite pentru construcții, de consum, oferite companiilor de comerț, mediul financiar nebancar, firmelor de construcții. În total, 80% din toate creditele au fost oferite consumului populației. 1,8 miliarde de lei din 11 miliarde au fost pentru alte chestiuni”, a spus Ioniță.
Ziarul de Gardă scrie că dosarele a 69 de candidați, printre care foști și actuali procurori, dar și foști judecători care au solicitat accederea în avocatură urmează să fie examinate marți, 25 ianuarie, în cadrul ședinței Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților din Moldova. O parte dintre candidații care vor să obțină licență de avocat sunt foști procurori care au gestionat dosare de rezonanță și care au fost vizați în articole ale ZdG. Toți cei 69 de candidați și-au depus dosarele pentru accederea în funcția de avocat înainte ca articolul 10 din Legea cu privire la avocatură, care le permitea acestora să ajungă avocați fără a susține examenul de admitere, să fie modificat. Modificările operate vineri, 21 ianuarie, la articolul 10 din Legea cu privire la avocatură prevăd că judecătorii și procurorii cu cel puțin 10 ani vechime în funcție, care vor dori să fie admiși în avocatură, vor susține examenul de calificare, fiind scutiți doar de efectuarea stagiului.
