„Pentru un viitor mai bun trebuie fapte, dar fapte până acum nu prea se văd”

Doamnelor și domnilor, bine v-am găsit! La microfon, Valentina Basiul și vă prezint emisiunea de astăzi „La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă”

Guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate și-a propus să readucă acasă mai mulți cetățeni stabiliți peste hotare, inclusiv în sectorul public. A fost creat un portal unde doritori își pot depune CV-urile, iar primii specialiști au și fost angajați, fie în funcții de secretari de stat, fie șefi de cabinete sau consilieri. Se dorește astfel să se dea un nou suflu schimbărilor așteptate de toată lumea. Totodată, președinta Maia Sandu a reluat zilele trecute mesajul că îi așteaptă pe cei din diaspora să revină și să deschidă afaceri. Ce i-ar motiva pe cei plecați să revină în Republica Moldova? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

* * *

Un recent studiu realizat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație arată că fiecare al treilea tânăr din Republica Moldova intenționează să emigreze în următorii trei ani. Potrivit unor date oficiale, peste un milion de cetățeni s-ar afla deja peste hotare. Emigrarea în masă afectează aproape fiecare familie, după cum veți auzi din sondajul realizat pe străzile centrale din Chișinău.

– „Ei sunt care vor, dar la ce să vină, unde să se anganjeze la lucru?”

Europa Liberă: E reală această idee?

– „E reală, dar cu politica și cu tot ce se întâmplă la noi în țară nu cred că e reală. Sunt niște lucruri care depind unul de altul, nu depind doar de noi, de persoanele simple, de cetățeni. Să aibă un post de muncă bine plătit, că oricare își dorește, dar la noi aici perspective nu văd de viitor.”

Europa Liberă: Ați plecat, cunoașteți poate pe cineva care au plecat?

– „Am fost și plecat. Acum recent sunt venit în țară, de câteva luni.”

Europa Liberă: De unde?

– „Din Spania.”

Europa Liberă: Cât timp ați lucrat acolo?

– „Vreo trei luni. Ca să înțelegeți, am fost șofer și acolo, cum sunt și pe aici, și am circulat cam prin toate țările din Europa. Pur și simplu am venit acasă, cu pandemia asta - tot restricții, tot una-alta, dacă se mai calmează un pic, se liniștește, cred că plec înapoi. Știți, pe noi, oamenii simpli, banii ne manipulează, ne dau un impuls, dar revenim acasă, vă dați seama, că avem părinți, asta ne trage acasă, de altfel nu prea.”

Europa Liberă: Deci, nu vă sensibilizează pe Dvs. personal îndemnuri de genul: „Veniți acasă și jertfiți-vă cumva”?

– „Bun, da, eu i-aș îndemna să vină acasă, dar pentru ce? Să vadă oamenii cum mor de foame sau cum politicienii noștri?... Totu-i un fals, totu-i..., bagă tot felul de minciuni, de chestii care îi avantajează doar pe ei.”

Europa Liberă: Trebuie sau nu să vină înapoi cei plecați?

– „Eu mă gândesc că ar trebui să vină, pentru că îi țara lor, îi casa lor aici și guvernul, eu mă bucur de așa ceva.”

Europa Liberă: Aveți rude, poate cunoașteți pe cineva care a plecat peste hotare și ar vrea să revină?

– „Eu am fiică peste hotare și ar dori ca să vină acasă.”

Europa Liberă: Unde este?

– „Ea e în Italia.”

Europa Liberă: În ce condiții ar reveni acasă, ce schimbări ar trebui să se întâmple aici, în Moldova, va ea să revină acasă?

– „Păi ce? Ar trebui ca posturi de lucru să fie, cât mai multe posturi de lucru, ca să aibă băieții unde lucra. Și eu mă gândesc că doamna are să facă.”

– «Дело в том, что уезжает в основном молодёжь, правда ведь? Республика теряет и таланты, и здоровых людей и рождаемость падает.» („Problema este că majoritatea tinerilor pleacă, nu-i așa? Republica pierde atât talente, cât și forțe sănătoase, iar natalitatea scade.”)

– „Evident, ceva să se întâmple, să se schimbe spre bine și atunci ei au să revină, dar așa...”

Europa Liberă: Dar sunteți optimist, aveți rude sau pe cineva din cunoștințe?

– „Am și rude, și cunoștințe care de acum precis că nu se mai întorc. Ei s-au stabilit acolo, au apartamente, copiii îs acolo, toți îs acolo, pentru ce?”

Europa Liberă: Întreb oamenii de pe stradă ce cred despre inițiativa guvernării de a chema cât mai mulți dintre cei plecați peste hotare să revină acasă.

– „Dacă să creeze condiții, da, e real.”

Europa Liberă: Ce înseamnă „condiții”?

– „Salarii, asta în primul rând, salarii...”

Europa Liberă: Mai mari?

– „Mai mari. Toți cunoscuții mei, majoritatea sunt plecați peste hotare, ei nu sunt de acord ca să lucreze cu un salariu de 7-8 mii de lei, adică pentru ei salariul acesta este un obstacol aici, în Republica Moldova, pentru ca să se dezvolte sau același automobil să-și procure, sau să-și procure o casă sau un apartament. Da, acesta-i un obstacol destul de mare pentru ei.”

Europa Liberă: E vorba și de oportunități, de creștere în carieră?

– „Este posibilitate de creștere în carieră aici, în Republica Moldova, dar asta durează minimum cinci ani ca să obții un start de carieră, cum s-ar spune.”

Europa Liberă: V-ați gândit Dvs. personal să plecați, poate ați fost plecat?

– „M-am gândit de foarte multe ori să plec, am și depus cerere astă-primăvară pentru Green card și aștept deja rezultatele.”

– „Am nepoată, dar nu, n-are de gând să vină. Ea și-a cumpărat apartament și n-are de gând. Aici n-avea de lucru și era salariul mic. Da, oamenii vor, că oriunde te-ai duce, la tine acasă îi mai bine, tu faci ce vrei, știi că-i în casa ta. Cu atât mai mult după hotare, oamenii se simt foarte greu, tu ești om străin.”

Europa Liberă: Guvernarea spune că vrea să aducă sau cheamă tot mai mulți cetățeni plecați peste hotare să revină acasă.

– „Dar ce să facem aici? Iaca, eu nu demult am venit din Slovacia, am fost la lucru acolo. Și-i normal acolo, trăiești, faci o copeică, dar aici, iaca, am venit, două luni de zile stau acasă, n-am de lucru, n-am nimic, ce bani faci acolo, vii aici și-i cheltui, totu-i scump, tot. Nu, nu, nu-i real să venim acasă, n-avem ce face aici, n-avem de lucru deloc. Să ne dea de lucru, să avem, da, am ședea în țara noastră, aici la copii, dar așa... Iaca mă duc iar înapoi degrabă. Am fost și în Cehia, și-i vorba să mă duc și în Germania, că copiii mei îs acolo toți, și nepoți am acolo născuți. Cât putem, o să ne ducem peste hotare.”

Europa Liberă: De cât timp mergeți peste hotare, câți ani?

– „Văleu, demultișor! Rusia o știu pe jumătate. Am venit, chipurile, acasă, că părinții mi-s mai bătrâni și n-are cine-i ajuta, dar așa... Peste hotare-i mai bine. Iaca, la mine soția îi în Israel, de-amu are trei ani de zile, totu-i normal. Ce să facă aici?”

Europa Liberă: Întreb trecătorii din Chișinău ce cred ei despre ideea guvernării ca mai mulți cetățeni plecați peste hotare să revină acasă. E reală ideea aceasta?

– „Nu este reală. În general este o statistică, am citit că mai mulți au să se ducă. Asta pentru republică, după părerea mea ca tânăr, nu este real. Lumea pleacă, lumea-i dezamăgită. Lumea pentru ce lucrează? Pentru un salariu decent. Dacă nu este salariul decent, lumea pleacă. Mărește salariile, lăsăm oleacă drumurile, lăsăm oleacă furatul, lăsăm mai multe chestii de care pur și simplu la moment nu este atât de mare nevoie de dânsele, majorați salariile și lumea o să se întoarcă. Ei vor să se întoarcă lumea. La ce să se întoarcă lumea?”

– „Eu singură îs venită nu demult de peste hotare.”

Europa Liberă: De unde?

– „Din Polonia. Și cred că înapoi o să mă duc, aici nu-i viitor, până când nu se vede.”

Europa Liberă: De cât timp munciți în Polonia?

– „Am fost de două ori – o dată pe 7 luni și o dată pe 3 luni. Și soțul, iaca, trebuie să plece săptămâna viitoare.”

Europa Liberă: Cât ar trebui să primiți ca să vă motiveze să stați acasă?

– „Nu știu. Dacă în sat, poate să fie destul chiar și aceleași 6 mii sau 5 mii în sat, dacă la oraș, nu știu, nu cred că ar fi destul, pentru că-i transportul zi de zi, ca să te duci la muncă, să vii, ca să te hrănești tot, cred că nu ar fi destul, dar sunt alții care supraviețuiesc așa.”

Europa Liberă: Înțeleg că, după ce veți naște bebelușul, tot peste hotare vă vedeți?

– „Da. Ca să avem un viitor mai bun cred că este nevoie de fapte, dar fapte până când nu prea se văd.”

– „La ce să vină, să ne batem de la o bucățică de pâine? Ai mei s-au dus, toți 5 copii îs în străinătate, că n-au ce mânca și n-au cu ce-și stroi (construi) o casă.”

Europa Liberă: Dar unde îs plecați?

– „În Ghermania (Germania), în Italia, în Polișa (Polonia). S-au căsătorit toți și au plecat toți. Aici și-au pornit casele și așa și șed casele lor. Parlamentul trebuie pedepsit tare încă, că amu la advocații iștia le mărește până la 80 de mii, da’ nouă ce ne pune, 3 lei la sută? Cum să trăim noi? Eu de-amu îs bătrână, m-au chemat, am fost la Ghermania în vara asta. Da’ ce viață bună-i în Ghermania ceea, la noi nici n-o să fie! Și ce lume stimătoare, și o curățenie de-o dragoste, nu ca la noi, scumpesc peste tot locul și nu se iubește om cu om.”

Europa Liberă: Dar viitorul Republicii Moldova arată destul de prost văd că?

– „Di tăt, di tăt prost! De-amu noi, bătrânii, am rămas să ne îngroape, străinii să ne îngroape pe noi.”

– „Să mai ridice lefurile, că prețurile îs mai mari decât în Europa, dar leafa îi de 3, 4, 5 ori mai mititică decât în Europa. Lumea de atâta și se duce peste hotare, dacă ar fi totul bine în țară nu s-ar duce.”

– „Care-s duși de-acum cu copiii încolo eu cred că au să se întoarcă, poate au să se întoarcă înapoi numai când o să fie copiii mari, au să lucreze de sine stătător și au să rămână, iar ei au să se retragă încoace la bătrânețe. Dar noi sperăm, sperăm că poate începutu-i greu, dar pe urmă o să se schimbe ceva, aiști de pe loc, dar cei de peste hotare, dacă ei au stat în ploaie – ați văzut ce se făcea la alegeri? –, ei tot îs cu gândul că o să se schimbe spre bine, s-au stăruit ca să fie mai bine, ca să vină și ei înapoi, cred că de-atâta.”

* * *

Printre specialiștii care au revenit acasă și pun umărul la schimbările anunțate de guvernare este Dorin Frăsîneanu. După studii în Marea Britanie, Franța și Rusia și experiență în cadrul Comisiei Europene și în Delegația Uniunii Europene din Albania, tânărul a decis să lucreze în guvernul de la Chișinău. De trei luni este consilierul primului ministru pentru politică externă. De ce a ales să meargă împotriva curentului, aflăm chiar de la el.

Dorin Frăsîneanu: „Într-adevăr, este o idee care multora li s-ar părea puțin nebunească. În primul rând, eu am plecat de acasă acum 11 ani și nu am crezut că am să mă întorc, pentru că la acea vreme eram sigur că nu am unde să mă întorc sau nu văd nicio ieșire din situație, era și după 7 aprilie 2009. În 2010 am plecat din Chișinău, trăind acolo, oricum mereu am fost foarte atașat de țară, în primul rând, pentru că familia mea este aici, mereu am avut legătura asta cu țara, am urmărit foarte intens ce se întâmplă acasă din punct de vedere politic, social etc. Am rămas uimit, eu am făcut inițial diplomă dublă în Drept englez, francez și european și atunci mi-am dat seama cum într-o țară, de exemplu, Marea Britanie, care nu are o Constituție scrisă, Constituția este respectată. Și țin minte, la ai mei 20 de ani ziceam: „Noi avem Constituție scrisă și ea nu este respectată, și ei se bazează pe niște cutume, cum le numesc ei, care unele nici măcar nu sunt formalizate”. Pentru mine asta a fost foarte impresionant și am zis că trebuie de făcut ceva. În fine, cu timpul, știm, Republica Moldova a trecut printr-o perioadă mai proastă până la alegerile din iulie, însă pentru prima dată am văzut că într-adevăr este o oportunitate unică, este o șansă istorică, am văzut o echipă care vrea să facă schimbări, bine intenționată, de profesioniști. Și atunci am zis că poate e timpul să nu mai spunem ce vrem și toți să devenim experți pe toate subiectele pe Facebook cu prietenii și poate e timpul chiar să ne implicăm, pentru că, de fapt, asta e și problema pe care am văzut-o eu de când am venit acasă.”

...știam că mă deranjează anumite lucruri, nu vedeam acea speranță

Europa Liberă: Adică, în cei 11 ani de când ai plecat de acasă, fie că ai fost la studii la Moscova, la Strasbourg sau în Marea Britanie, periodic exista o sămânță care spunea că revii acasă sau a fost doar un moment crucial?

Dorin Frăsîneanu: „Eu niciodată nu zic nu, am învățat asta foarte devreme, că planurile se pot schimba mereu, dar știam că mă deranjează anumite lucruri, nu vedeam acea speranță, nu vedeam acel moment în care aș putea să mă întorc, să pun umărul la ceva. Cred că s-a acutizat când am stat la Moscova și a venit și președintele Dodon, atunci, de fapt, în momentul când a venit la MGIMO (Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova), crezând că va avea parte de o întâmpinare călduroasă, că, de fapt, acesta era scopul – să aibă parte de prima vizită fără incidente. Doar că dl Dodon a venit cu niște mesaje care absolut nu aveau de-a face cu realitatea.”

Europa Liberă: Dumneata erai acel care ai adresat anumite întrebări și i-ai creat disconfort?

Dorin Frăsîneanu: „Exact! Dânsul încă a reacționat cu: „Cine ți-a pregătit întrebările?” Pentru mine, care am plecat de acasă de la vârsta de 16-17 ani, unde am făcut și liceul, cu bursă, adică nu ca alții care plătesc pentru studii, și numai eu știu cum durează concursurile acestea, evident, pentru mine a fost încă un motiv, dar, da, acel moment a fost momentul care chiar m-a impulsionat că nu-i OK, nu-i OK să avem parte la conducere de oameni care chiar nu ne reprezintă.”

Europa Liberă: Foarte mult se discută că persoanele cooptate de guvern sau aduse de guvern acasă, într-un fel, există această percepție că ar fi simpatizanții partidului care guvernează astăzi, că sunteți toți care reveniți membri de partid.

Dorin Frăsîneanu: „Este cea mai mare dezinformare care există faptul că noul guvern sau noua conducere, noul parlament caută doar membri de partid. Nu am fost niciodată membru de partid, niciodată nu mi s-a cerut să fiu membru de partid și nici nu aș fi acceptat, pentru că eu lucrând la Comisie, în delegație nici măcar nu este bine văzut acest lucru. Mă rog, noi suntem profesioniști, cum ar veni tehnocrați, cum tare este la modă a se vorbi la Chișinău și din cauza aceasta foarte mulți nici măcar nu vor să încerce să aplice la unele joburi. În fiecare zi, nu doar în mass-media, dar am și cunoștințe care îmi zic: „Uite, totu-i rezolvat la voi”. Și mi se pare foarte frustrant, pentru că eu lucrând îmi dau seama că avem foarte mulți oameni pe care chiar îi căutăm, de care chiar avem nevoie, dar eu cred că este o dezinformare intenționată, ca să dezamăgească, să creeze o stare că nu, nu se fac lucrurile. E foarte interesant să fiu de partea asta, cum ar veni, a perspectivei, pentru că din partea asta într-adevăr văd că-i o problemă. Deci, societatea este dezinformată la fiecare pas pe diferite subiecte și câteodată mă gândesc că poate e vina noastră că nu comunicăm mai bine.”

Cred că eu vreau să fiu un model în sensul că poate e destul să venim cu idei, dar să venim să le implementăm

Europa Liberă: Poate că una dintre explicații ar fi că astfel e deprinsă societatea asta, cu mișmașuri, cu cunoștințe, cu cumetri?

Dorin Frăsîneanu: „Da, cu siguranță! Da, e complicat, pentru că eu am venit și suntem foarte puțini care am venit. Bine, întrebarea inițială era: de ce am venit? Da, pentru unii e o idee nebunească, pentru că totul era OK, am avut un job, am avut o viață bună. Cred că eu vreau să fiu un model în sensul că poate e destul să venim cu idei, dar să venim să le implementăm, pentru că această problemă nu-i doar în Republica Moldova, e în mai multe țări și, în general, în engleză este expresia to talk the talk and walk the walk, adică e una de a vorbi și a spune ce e problematic și alta e de a te implica efectiv. Și eu consider că sunt la un moment în care pot să mă întorc, încă mai am energia, optimismul și determinarea să contribui cum pot și cred că asta ar trebui s-o facă toți, adică avem libertatea chiar de a face ceva. Și, într-adevăr, schimbările acestea n-au să se întâmple mâine, n-au să se întâmple nici peste jumătate de an, dar dacă nu începem acest proces, care câteodată e enervant, dureros, unii sunt supărați, dar este nevoie pentru a construi niște instituții puternice pentru viitor. Și dacă nu le începem acum, nu știu când o să mai putem, dacă așteptăm alții să le facă, n-au să le facă, pentru că noi trebuie să ne implicăm, dacă vrem să vedem schimbări în această țară.”

* * *

Directorul Agenției Proprietăți Publice, Eugen Cozonac, a venit în luna august la Chișinău, fiind decis că poate contribui la schimbările de acasă. Este la a treia revenire și speră că de această dată șederea lui să dureze mai mult. Are studii în tehnologii informaționale și a fondat câteva întreprinderi, printre care și Compudava, actualmente Endava, al cărui manager a fost mai mulți ani. Acum gestionează proprietatea publică, despre care este convins că poate fi administrată mai eficient.

Eugen Cozonac: „Am plecat din țară prima dată în ‘94, la studii, în Statele Unite, în statul Pennsylvania. Acolo am făcut studiile timp de 3 ani, am absolvit colegiul și niciodată n-am vrut să rămân cu traiul peste hotare, întotdeauna am vrut să mă întorc în țară. Iubesc țara mea natală, vreau să fiu și să activez aici și acesta a fost scopul inițial după studii. Am venit un om schimbat și am văzut că lucrurile pot fi făcute diferit, sunt niște valorii pe care le-am descoperit în timpul studiilor și am vrut să le aplic aici. M-am căsătorit cu soția mea, care este americană, chiar dacă locuia aici, vorbește româna la perfecție și, din cauză că am avut niște complicații cu copiii noștri, am decis să plecăm pentru o perioadă în Statele Unite.”

Europa Liberă: Și acolo ați rămas cât timp?

Eugen Cozonac: „Am plecat în 2003, am încercat să ne întoarcem în 2009, întotdeauna am vrut să venim înapoi ca familie. Am revenit în februarie 2009 și am stat aici jumătate de an, iarăși am avut niște complicații medicale cu copiii și am fost nevoiți iarăși să plecăm în Statele Unite. Și de atunci, din 2009, cred că am venit în Moldova o singură dată, poate de două ori.”

Europa Liberă: Ați pomenit cumva ce va atrage aici, în țara asta. În contextul acesta, încercăm să analizăm ce-i motivează pe oamenii care se gândesc, care, iată, ca Dvs. au decis să revină, nu se știe deocamdată pe o perioadă scurtă sau lungă, așa o întrebare: mai degrabă considerați Republica Moldova țara părinților, țara copiilor sau țara în care la un moment dat doriți să reveniți să vă stabiliți permanent? Ceea ce specialiștii numesc ca trend ce se întâmplă mai degrabă aproape de pensionare.

Eugen Cozonac: „Cred că fiecare are o motivație diferită. Întotdeauna am crezut că Moldova este o țară a oportunităților. Când pleci în Vest, este foarte greu să te integrezi fiind dintr-o altă cultură, acolo parcă totu-i deja pe polițe, aici poți să te ocupi cred că cu mult mai multe activități și poți să te dezvolți în mai multe direcții. De aceea am crezut și am promovat întotdeauna această idee că în Moldova sunt multe beneficii personale pentru a crește, a te dezvolta și a face o afacere interesantă, să faci un ONG sau să ai un impact direct în viața oamenilor, pe când într-o altă țară, ca Statele Unite, care-i la o scară mult mai mare, impactul asupra societății pe care poți să-l ai este mult mai limitat și aceasta m-a motivat, într-un fel, să pot să revin în țară pentru a avea un impact în viața oamenilor, pentru a face ceva pozitiv pentru oameni, pentru societate. Și ca să răspund la întrebarea - a cui țară, dacă este țara mea, a părinților, a copiilor? Întotdeauna a fost țara mea, întotdeauna am vrut să locuiesc aici, să activez aici, dar cu timpul s-a lărgit câmpul de activitate la nivel geografic. A fi activ în Moldova nu înseamnă a fi limitat să fii în Moldova. Eu cu același succes pot să fiu la Londra și la New York și să promovez interesele țării, să atrag investiții, de exemplu. Am încercat să cresc copiii, care sunt vorbitori de engleză, în primul rând, româna o cunosc foarte slab, să-i cresc cu gândul că ei nu sunt pe jumătate americani, pe jumătate moldoveni, ei sunt 100% moldoveni și 100% americani și la momentul actual ei merg la școală cu steagul Moldovei pe ghiozdan, se mândresc foarte mult cu faptul că ei sunt moldoveni.”

Europa Liberă: În același timp, i-ați luat și pe părinți acolo, i-ați integrat în societatea americană?

Eugen Cozonac: „Da.”

Europa Liberă: Înțeleg că loc de întoarcere cam nu prea este sau greșesc?

Eugen Cozonac: „Nu știu. Părinții au venit în Statele Unite, ca și orice părinte și bunei vor să fie mai aproape de nepoți, acesta a fost punctul acela magnetic, să spunem așa, pentru ei ca să vină la noi. Sunt în discuții cu foarte multe persoane din diasporă care îmi spun care ar fi acele condiții în care ei ar fi interesați să revină. Chiar ieri am vorbit cu o persoană care m-a întrebat: „Există oare condiții pentru lansarea unei companii, unei afaceri? Este oare acea stabilitate? Care-i nivelul de impozitare? Este oare presiunea de la, nu știu, clanuri mafiote sau birocrație, ceva care se impune și încearcă să controleze afacerile private”? A avea un nivel de confort că activitatea va fi liberă, va fi susținută, vor fi acele condiții pentru o activitate liberă cred că este prima motivație pentru persoanele care sunt antreprenori, profesioniști care ar vrea să revină și cred că sunt foarte mulți. Majoritatea oamenilor nu pleacă din țară pentru că totul a fost minunat aici, au fost sau niște condiții dificile pe care le-au întâlnit sau au avut oportunități mai bune peste hotare, dar orice persoană care a plecat din țară, având condiții favorabile, pozitive aici s-ar reîntoarce. Și cred că un lucru pe care trebuie noi să-l facem aici este să promovăm ideea sau să comunicăm oportunitățile care există, faptul că țara este deschisă pentru schimbare, pentru transformare, pentru acceptare pentru oamenii care vor să vină să facă ceva frumos, ceva nou, ceva diferit și nu vor fi impedimente pentru activitatea lor.”

Europa Liberă: Ați vorbit de condițiile de inițiere a unei afaceri, cam ceea ce preocupă – corupția endemică, pe de altă parte, pentru mulți dintre cei plecați există niște șocuri culturale, începând de la infrastructura care așa cum au lăsat-o așa a și rămas. Ce șochează, iată, o persoană ca Dvs., care nu ați revenit din 2009 sau ați revenit de câteva ori de atunci, ce șochează, iată, când vă reîntoarceți în această societate, poate cei care trăiesc aici nu simt asta, pentru că acesta este mediul lor de zi cu zi?

Eugen Cozonac: „Nu cred că m-a șocat ceva, dimpotrivă am fost surprins cât de mult s-a schimbat spre bine țara, am fost surprins câte companii există care sunt profitabile în sectorul privat, cred că mergem în direcția bună, fiindcă oamenii deja au mai călătorit, au mai văzut. Cunosc foarte, foarte mulți moldoveni care au făcut studii peste hotare, au venit acasă cu idei noi, cu viziuni noi și le-au implementat, schimbări pozitive totuși s-au făcut. Da, sunt foarte multe lucruri care sunt dificile, corupția este una foarte evidentă, dar mă bucur foarte mult ce face guvernarea actuală la momentul de față pentru a schimba și a simplifica și procesele birocratice, dar și pentru a oferi soluții noi la aceste probleme care au fost de decenii. Dna președintă, dna premier au un mesaj consistent, că această guvernare luptă cu corupția și dorește o schimbare spre beneficiul poporului. Când am văzut faptul că alegerile au primit acest mandat popular pentru o transformare și o reformă radicală, aș spune, pentru combaterea corupției, când am văzut că este acea determinare în politica țării la nivel de președinție, de parlament și guvern, atunci am crezut cu adevărat că Moldova are prima șansă în 30 de ani cu adevărat să continue și cu adevărat să implementeze schimbările necesare pentru o transformare care va dura. În acele condiții am decis să mă întorc, fiindcă am crezut că este susținerea pentru a face lucruri grele, dar necesare, pentru a face condiții care vor duce la bunăstarea fiecărui cetățean. Schimbările trebuie să fie simțite de toți cetățenii, nu poți să faci niște schimbări pe care să le simtă doar o pătură a populației, trebuie toți să le simtă.”

* * *

Profesorul de la Academia de Studii Economice Dorin Vaculovschi studiază atât fenomenele migraționiste, cât și ce se întâmplă pe piața muncii. L-am întrebat ce ar trebui să se întâmple astfel încât cazurile particulare, precum cele ale lui Eugen Cozonac și Dorin Frăsîneanu, să se multiplice, iar tot mai mulți cetățeni stabiliți peste hotare să vrea să revină acasă.

Dorin Vaculovschi: „Într-un fel, este o criză de identitate, aș spune eu, pentru ei și asta, vă spun sincer, este o criză emoțională destul de puternică și noi în cazul de față trebuie să... Nu în zadar sunt diverse politici de reintegrare a migranților reîntorși, fiindcă migranții reîntorși trebuie să se deprindă cu noile realități, fiindcă, mă scuzați, acolo e civilizație, aici – glod.”

Europa Liberă: Pe undeva Dvs. aveți dreptate, pentru că, chiar dacă cei optimiști care astăzi spun că Chișinăul s-a schimbat, revenind după 15-20 de ani, Chișinăul s-a schimbat, există un trend pozitiv. Totuși, dacă ieșim la 100 de kilometri în orice direcție înspre zona rurală, vedem că infrastructura sau tot ce există acolo nu neapărat că a rămas la fel, dar în unele cazuri a și degradat. Și atunci, ce le oferă statul Republica Moldova acestor oameni?

Dorin Vaculovschi: „Păi, deocamdată, după cum vedeți, doar declarații. Uitați-vă situația din România, eu am urmărit mai mulți ani în urmă, asta a fost vreo 5-6 ani în urmă în România, membră a Uniunii Europene, evident că este mai atractivă din punctul de vedere al investițiilor venite și au început să vină, au început să fie construite întreprinderi, afaceri ș.a.m.d. Era vorba de Transilvania și, brusc, s-a ajuns la concluzia că, stați un pic, noi construim întreprinderi, dar nu are cine lucra acolo. Da, ei tot au mizat pe întoarcerea migranților români, dar prin crearea unor oportunități de angajare mult mai atractive. Ei au ridicat salariile și aceste salarii mai atractive, mai europene le-au permis românilor deja să aleagă altfel între binele din țările dezvoltate și nu prea binele, cu toate că deja e binele din România. Și astfel s-a depășit, într-un fel, problema aceasta cu deficitul de cadre la întreprinderile din Transilvania. Deci, dacă vorbim despre Republica Moldova, noi mai întâi trebuie să facem primul pas: să avem locuri de muncă, să avem oportunități de angajare și să avem condiții de salarizare bune, să avem o infrastructură bună, o calitate a serviciilor sociale la nivel și atunci, da, ei au să vină. Dar așa, veniți, că voi sunteți patrioți... Noi deja epoca patriotismului am trecut-o odată cu finalizarea anilor ‘80.”

Europa Liberă: Dar toate aceste lucruri despre care vorbiți Dvs., ele nu se fac nici într-un an-doi și nici în patru. Pe de altă parte, această guvernare simte acut, tot mai acut, de fapt, problema specialiștilor, specialiștii buni au plecat, iar alții nu prea sunt în rezervă.

Dorin Vaculovschi: „Nu sunt condiții în serviciile publice, iată, eu pot să vă spun că în serviciul public e cea mai mare fluctuație a cadrelor. De ce?”

Europa Liberă: Salarii mici...

Dorin Vaculovschi: „Fiindcă salariile sunt mai mici decât chiar și ale învățătorilor, chiar și ale medicilor ș.a.m.d. Citiți legea aceasta din 2011 privind reforma în sistemul de salarizare și veți vedea că ultimii cărora li se vor ajusta salariile sunt funcționarii publici.”

Europa Liberă: În cazul celor veniți de peste hotare pe piața muncii din Republica Moldova ce ar urma să se întâmple, pentru că la un moment dat erau amenințări sau un fel de ipoteze că dacă ar veni acel milion înapoi în țară ar fi o mare presiune pe orice guvernare și cumva și cei care vin la putere sunt foarte rezervați în a deschide tare ușile?

Dorin Vaculovschi: „Haideți să pornim de la aceea că în ziua de astăzi costurile migrației sunt mult mai mici decât cu 20 de ani în urmă, când oamenii plecau și pe ei această plecare îi costa. Acum, noi avem acces liber în Europa, noi avem posibilitatea să comparăm aceste standarde de viață din Europa și din Republica Moldova și dacă chiar vine acest milion de cetățeni din Republica Moldova și nu se realizează, nu-și găsește oportunitățile de a rămâne, pur și simplu pleacă înapoi. Eu nu văd în asta o problemă și aceste speculații că au să vină și au să genereze anumite probleme sociale, nu, asta nu-i corect. E altceva că noi deja avem anumite sectoare, inclusiv în sectorul real, vorbesc despre sectoarele economice care se confruntă cu lipsă de cadre. De ce? Deoarece cadrele cu calificare înaltă sunt mult mai bine remunerate în Occident decât la noi și dacă noi nu ne schimbăm atitudinea față de aceste persoane și încercăm să promovăm același egalitarism exagerat, iarăși noi putem să pierdem în situația dată.

Noi, în Republica Moldova, nu avem un mediu concurențial adecvat, noi nu știm ce înseamnă concurență și, respectiv, dacă nu știm ce înseamnă concurență, noi nu știm ce înseamnă competitivitate și ce înseamnă să fii competitiv și să faci față concurenței. Atunci când aceste mecanisme economice de piață vor lucra, atunci și mecanismul de formare a salariului se va regla, și comportamentele economice atât ale purtătorilor cererii, cât și ale purtătorilor ofertelor - eu am în vedere angajatorii și angajații - se vor normaliza și atunci noi vom vorbi despre o economie funcțională și despre o piață a muncii funcțională, dar, deocamdată, noi suntem în perioadă de tranziție, nu din punctul de vedere al instituțiilor, dar anume din punctul de vedere al unor stereotipuri. Nu poți construi o economie de piață cu metode socialiste, noi continuăm să trăim cu această mentalitate socialistă: că statul nouă ne este dator, că statul trebuie să facă... Și lucrul acesta se observă practic peste tot, de parcă statul este acel care reglementează salariile.”

Europa Liberă: Bine, dacă ieșim un pic din Chișinău și ne ducem mai departe, angajator acolo în afară de stat nu e nimeni, primăriile, administrația publică locală și cam atât.

Dorin Vaculovschi: „Pe parcursul a 70 de ani de putere sovietică, spiritul antreprenorial a fost înăbușit și acum noi dorim angajatori. De unde să luăm clasa aceasta de angajatori? Dacă în țările normale ponderea patronilor în populația ocupată este de până la 10%, bine, 2, 4, 8, 10%, în Republica Moldova – 0,4%, nici măcar 1%. Despre ce spirit antreprenorial putem să vorbim? Deci, la noi, în Republica Moldova să faci o afacere este o problemă. Pledăm pentru niște procurori de peste hotare, asta eu nu știu cât e de real, dar dacă țara nu are capacitatea de a se autoguverna, ea pur și simplu dispare. Așa că noi trebuie să conștientizăm acest fapt și să vedem ce facem mai departe.”