Când, de ce, în ce condiții și pentru ce pot sau chiar vor reveni emigranții moldoveni acasă? Cum și în ce mod ar putea diaspora contribui mai mult la schimbarea la față a Republicii Moldova? Mărturii și idei în interviul cu economistul Dumitru Vicol, analist investițional bancar stabilit la Londra, expert asociat în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău.
Dumitru Vicol: „Mie mi se pare, cumva, foarte frumos a spus dna premier, că a zis că un indicator de performanță al guvernării ar fi numărul de persoane revenite acasă. După mine, e ceva destul de vizionar, iar acum va fi problematic, eu cred, să implici cât mai mulți de peste hotare în joburi, în funcții full-time. Sigur că sunt o parte din persoane care vor veni, deja sunt zvonuri pe holuri cine va veni și cine nu va veni. Sunt foarte bucuros pentru ei, dar ar trebui într-o lume cumva deja digitalizată după COVD sau încă în COVID să mergem și pe rolurile acestea de colaborare la distanță part-time. Până la sfârșit, noi un an și jumătate am lucrat toți de acasă și n-au fost schimbări imense, nu a fost nevoie să fim în birouri. Sper că guvernarea ar merge cumva și pe partea asta de digitalizare la colaborare.”
Europa Liberă: Dna Gavriliță, șefa Cabinetului de miniștri, a spus că a reușit până astăzi să convingă, cel puțin, două persoane care fac parte din componența guvernului să revină din străinătate și să facă parte din echipa guvernamentală. Unii spun că totuși nu e atât de motivantă venirea acasă, pentru că salariile în Republica Moldova pentru bugetari sunt foarte mici. Ar fi un obstacol pentru cei care la modul serios se gândesc să revină în Republica Moldova, dar îi demotivează leafa?
Dumitru Vicol: „Eu cred că leafa trebuie luată în considerare atunci când ai niște obligații, bunăoară, dacă ai credite ipotecare sau ai copii, sigur că ai niște obligații monetare care te obligă să virezi niște bani peste hotare. Și în cazul acesta, da, intervine leafa, dar sunt poate și persoane care au, de exemplu, 40-45 de ani și deja și-au atins ce au dorit în carieră, practic au reușit ce au avut de reușit și consideră necesar să vină, și mai sunt poate alte categorii de persoane care ar considera că o funcție înaltă în Guvernul Republicii Moldova ar fi de folos pe viitor în alte organizații internaționale sau când vor reveni.”
Europa Liberă: Adică face bine la CV, da?
Dumitru Vicol: „Da. Spre exemplu, în cazul meu e mai puțin evident, pentru că revenirea mea dacă ar fi, ar fi într-o direcție doar, nu cred că aș putea reveni după aceea la Londra, fiindcă specificul piețelor financiare nu ar considera o funcție înaltă din guvern ca ceva foarte fain la CV, nu aduce multă valoare adăugată.”
Europa Liberă: Dar la modul sincer și serios, totuși iei în calcul revenirea în Republica Moldova?
Cu siguranță mă întorc acasă, asta nu se discută...
Dumitru Vicol: „Eu cu siguranță iau în calcul, doar că am nevoie să găsesc acel loc potrivit pentru mine, loc sau timp potrivit, dar cu siguranță mă întorc acasă, asta nu se discută, împreună cu soția am decis, doar trebuie să găsim timpul și funcția potrivită.”
Europa Liberă: Înseamnă aceasta o dovadă de patriotism?
Dumitru Vicol: „Păi, sigur, e și o dovadă de patriotism și, trebuie să înțelegeți, chiar dacă ești plecat de mult timp, oricum rămâi străin printre străini, chiar dacă ai un job bine plătit, ești bine integrat, oricum rămâi un străin. Poate doar copiii noștri născuți acolo vor fi mai integrați, dar noi, nu vreau să generalizez, dar eu cred că mă voi considera mereu străin acolo, chiar dacă sunt sau voi fi cetățean britanic. Oricum, patria mea e aici, doar că orice revenire trebuie gândită bine, astfel ca să nu ai regrete.”
Europa Liberă: Dar ce politici trebuie să elaboreze actuala guvernare pentru moldovenii din afară, pentru că se insistă pe ideea că diaspora este un capital destul de valoros, dar nu e valorificat?
Dumitru Vicol: „Eu ca să vă dau cifre, știu că toată lumea de uită la remitențe, dar când calculasem acum câteva luni într-o notă analitică, după remitențele trimise acasă, moldovenii de peste hotare ar mai acumula între 800-900 de milioane de dolari în economie. Așa cum eu am economii, așa și altcineva are economii; eu nu trimit remitențe acasă, dar eu am niște economii, le acumulez. Păi, iată ar fi încă o sumă de 800-900 de milioane de dolari.”
Europa Liberă: Încă o sumă la suma de?...
Dumitru Vicol: „1,2-1,3 miliarde - un miliard, adică pe lângă un miliard, mai e încă pe atâta în economii. Acești bani ar trebui cumva mai mult atrași. Dacă mă uit pe partea financiară, vreau să spun că sunt foarte bucuros că au apărut obligațiunile municipale. Eu personal am investit, ar însemna că eu împrumut Primăriei Ceadâr-Lunga sau Sângera să construiască un apeduct, un drum, respectiv va veni și Primăria Chișinău astfel, aceștia sunt niște bani pe care eu i-aș investi și mi-aș pregăti o revenire eventuală. Adică, dacă eu aș reveni mâine, aș avea niște dividende, dobânzi din acele investiții. A doua ca formă de investiție este cloud lending-ul, în care tu împrumuți niște bani, din păcate, doar la persoane fizice, dar, la un moment dat, vor fi împrumuturi către întreprinderi și iarăși e o formă – tu împrumuți bani la o întreprindere și îți creezi niște venituri adiționale. Și după aceea o să fie o platformă unde tu vei putea cumpăra hârtii de valoare mobiliară de stat direct pe o platformă. Iarăși, o revenire nu poate fi dacă nu ai bani.”
Europa Liberă: OK, și cam câți dintr-un milion de cetățeni, dacă ținem cont de datele statistice oficiale și neoficiale că un milion sunt plecați în străinătate, cam câți din ei ar fi gata astăzi să accepte această ofertă?
Guvernul ar trebui să se focuseze mai mult pe atragerea acestor economii, nu remitențe...
Dumitru Vicol: „Oferta investițională poate fi chiar și pentru 30-40 la sută din populația stabilită peste hotare, pentru că noi avem dobânzi mici acolo, dar oricum eu cred că o bună parte ar vrea să revină acasă, dar nu poți reveni acasă dacă nu ai siguranță financiară. Păi, iată aceste instrumente financiare ca obligațiunile, ca împrumuturile către întreprinderi sunt acea păturică financiară pe care tu o pregătești ca să revii. Eu mâine, de exemplu, nu aș putea reveni dacă nu aș avea nimic în Republica Moldova, de asta mie îmi trebuie astfel de instrumente ca să investesc și să-mi fac niște bani care să-mi vină lunar pe lângă leafa pe care aș primi-o de la guvern sau de la o instituție care să-mi acopere cheltuielile. Deci pentru mine guvernul ar trebui să se focuseze mai mult pe atragerea acestor economii, nu remitențe, dar economii și a doua ar fi bine să ne permită la cât mai mulți să ne implicăm în economie de la distanță. Dna premier a menționat odată că ar vrea să atragă mai mulți conaționali de-ai noștri de peste hotare în boardurile companiilor de stat sau ale altora.”
Europa Liberă: Astea fiind consiliile de administrație?
Dumitru Vicol: „Da, consiliile de administrație. Asta ar fi o soluție, pentru că ai veni o dată la o lună într-o companie, ai înțelege cu ce se mănâncă, care este procesul și, la un moment dat, poate ai să fii și angajat în acea companie sau ai să te gândești la altă companie. Deci, lucrurile acestea care se fac gradual, care îți acoperă informația de a te implica și banul adițional te pregătesc de revenire, o revenire bine gândită.”
Europa Liberă: Se consideră că economia e pe butuci. Pot fi repornite motoarele economiei și cum s-ar porni ele, de unde?
Dumitru Vicol: „Mă bucur foarte mult că acest guvern a pus foarte mult accent pe infrastructură. Eu sunt un mare fan al infrastructurii de vreo 10 ani, dar acum s-a pus accent foarte mult și cumva plănuiesc să contracteze mai mulți bani de la partenerii de dezvoltare pe infrastructură. Asta, de fapt, este singura soluție a noastră. Atunci când o să ai infrastructură la Glodeni sau la Briceni și o să ai platforme industriale în care să poată să vină un străin sau un moldovean să deschidă o mică fabrică și acel copil poate să meargă la o grădiniță în Briceni fără mari probleme sau o să aibă un drum de acces, astfel noi ne vom dezvolta, iar avantajul sau fericirea mea este că guvernul s-a axat pe infrastructură și are credibilitatea de a vorbi cu partenerii externi. Asta-i foarte important când atragi oamenii.”
Europa Liberă: Dar problema care se face simțită în ultimii ani este și problema manoperei, problema brațelor de muncă, mai cu seamă a brațelor de muncă calificate și poți să îmbunătățești infrastructura, poți să pornești afaceri, dar dacă nu ai brațe de muncă?
Dumitru Vicol: „Sunt două lucruri aici. Prima parte este că participarea forței de muncă în piață este foarte mică la noi, vreo 52 la sută, iar în România, Bulgaria, în țările de alături este de 70 la sută. Deci, noi avem 20 de puncte procentuale, în termeni de persoane ar fi 200-300 mii de persoane care nu vor să muncească. Ei sunt în țară, sunt aici, dar nu vor să muncească, ci au de gând să emigreze. În momentul în care noi o să încercăm să avem la Briceni o platformă industrială și grădiniță, și cinema, și omul să se simtă confortabil la Briceni și am avea nu numaidecât un salariu de 15 mii de lei, dar am avea toate condițiile să i le oferim, să-i fie și interesant la muncă, atunci probabil că îl putem atrage. Și doi: suntem și noi, cei emigrați, noi oricum, la un moment dat, am vrea să revenim acasă. E tot o forță de muncă, fiindcă să câștigi 700 de euro sau 800 de euro în sudul Italiei sau în sudul Spaniei, aceiași bani îi poți câștiga, probabil, și în unele fabrici din Chișinău, 700-800 de euro. Deci, la acest moment, se echivalează salariile mici din Europa de Sud cu salariile pe care le avem în Republica Moldova.”
La acest moment, se echivalează salariile mici din Europa de Sud cu salariile pe care le avem în Republica Moldova...
Europa Liberă: Exodul trebuie oprit sau nu? Forța de muncă e valoroasă, dar nimănui nu poți să-i interzici să facă ceea ce gândește.
Dumitru Vicol: „Nu cred că trebuie oprit, dar trebuie să fie gestionat mai corect, în sensul că oamenii care vor să emigreze legal, să aibă contracte de muncă legale, dacă vor să meargă la studii, să o facă, astfel încât să meargă la școlile cele mai bune dacă au posibilitate, dar asta să fie cuplat cu imigrarea. Adică dacă eu vreau să revin, să nu fiu forțat să revin 100%, dar dacă eu aleg să revin 50 la sută, atunci să am capacitatea de a fi integrat într-un post de muncă de 50 la sută, la un salariu mic, cumulativ. Spre exemplu, ar putea fi de acord angajatorul unei persoane din diasporă ca acea persoană să aibă și un job în Moldova part-time, doar pentru a contribui. Și în momentul acesta faci legătura de revenire. Adică sunt angajatori mari care ar lua în considerare faptul ca să permită două joburi.”
Europa Liberă: Despre economia tenebră se vorbește mult. Banii aceștia pot fi scoși la lumină?
Dumitru Vicol: „Nimeni nu știe care sunt cifrele, dar după estimările mele și ale altora ar fi undeva între 30-40 la sută din economia tenebră. Eu nu cred că lumea merge în economia tenebră pentru că lor le place acolo, ei merg acolo pentru că nu le place ce fac autoritățile, adică nu văd impactul banilor acestora în autorități. Sper că această guvernare va recâștiga încrederea întreprinderilor și angajaților, asta ar fi bine, fiindcă lumea ar intra în economia formală. Și a doua parte este tot ce ține de digitalizare la plățile online, chiar am contribuit și eu la un proiect de lege pe plățile online, să scadă numărul de plăți în numerar. Ideea este că tu când faci totul prin plăți, ar trebui să faci astfel ca să reduci comisioanele bancare la plățile online. Și lucrul care ar trebui să-l facă guvernarea e să reducă acele comisioane bancare.”
Europa Liberă: Bine, dar în Republica Moldova sunt foarte mulți angajatori care mai preferă să ofere bani în plic, astfel eschivându-se de la plata impozitelor, taxelor, fenomenul acesta e răspândit pe larg și foarte greu i se pune stavilă. De ce?
Dumitru Vicol: „Iarăși, eu cred că e importantă relația cu autoritățile, adică el face asta, pentru că știe că drumul de lângă întreprindere nu va fi făcut niciodată și nu are sens să plătească impozite și că pensiile oricum au să fie mici, dar în momentul în care noi încercăm să-i explicăm fiecărui angajat că de contribuțiile fiecăruia depinde și pensia, dar aici să nu uităm că sistemul nostru de pensii deja nu-i departe să explodeze, prin 2030 deja vor fi mai mulți pensionari decât angajați, dacă rămâne trendul acesta. Dar dacă am avea și cumva un sistem privat de pensii – se numește pilonul doi –, atunci fiecare ar fi interesat să contribuie, pentru că ar ști că din acei bani va trăi la 50-60 de ani. În cele din urmă, depinde totul de angajat, adică angajatul este în stare să ceară să-i fie achitat tot salariul la card, adică oficial. Și în momentul în care asta nu se întâmplă, desigur că trebuie să ai încredere în autorități, să scrii o plângere și ele să intervină, dar iarăși depinde de relația noastră cu autoritățile, dacă avem încredere sau nu. Eu nu sunt mare fan al măsurilor care sunt impuse, în care vin și te obligă să faci X sau Y, adică chiar dacă avem și o hotărâre de guvern care spune că este interzis să mai plătești salariile în plic, nu cred că se vor schimba multe. Depinde mai mult de încrederea întreprinderilor sau angajaților în sistemul de pensii și în autorități că banul public va fi folosit cum se cade.”
Aș vrea pentru prima oară poate să avem speranță, dar speranța să fie motivată...
Europa Liberă: Ce îți dorești cel mai mult acum, ca cetățean al Republicii Moldova, la această aniversare de 30 de ani de la proclamarea independenței?
Dumitru Vicol: „Aș vrea pentru prima oară poate să avem speranță, dar speranța să fie motivată. Dacă atunci, în 2009-2010, noi aveam o speranță, probabil, nemotivată în sensul că am venit după o perioadă grea și credeam că atunci lucrurile se vor schimba imediat, acum am vrea să avem o speranță pragmatică, fiindcă de la speranță vine totul, vine și capacitatea de investiție, și gândurile de revenire, și puterea de cumpărare, totuși de la speranță totul vine și lucrul acesta mie mi se pare că ei reușesc să-l facă acum – să inspire speranță. Deja să vedem dacă vor reuși să gestioneze așteptările.”
