Linkuri accesibilitate

Pierderile anuale suferite de R. Moldova de pe urma actelor de corupţie se cifrează între 8%-13% din PIB (Newsmaker.md)


Moldova -- chiosc de ziare (news stand)
Moldova -- chiosc de ziare (news stand)

Revista presei matinale din Moldova.

În ajunul Summitului Parteneriatului Estic de la Bruxelles, care începe vineri, 24 Noiembrie, instituţiile de presă trec în revistă evoluţiile dar şi eşecurile Republicii Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană. Ambasadorul României la Chişinău Daniel Ioniță a declarat la RFI, în ajunul summitului, că autoritățile moldovene trebuie să profite din plin de conjunctura existentă, având o foarte bună șansă să demonstreze că Republica Moldova are capacitatea să redevină un campion al Parteneriatului Estic. Această performanță, spune diplomatul român, poate fi obținută doar prin seriozitate, prin muncă și prin angajament. Daniel Ioniță observă în interviu că Republica Moldova a înregistrat progrese importante și există domenii unde și în continuare este nevoie de progrese tocmai pentru a credibili za și mai mult parcursul european. Totodată, lupta împotriva corupției și nevoia de o justiție corectă rămân problemele sensibile ale Republica Moldova.

Unii analişti politici par ceva mai sceptici în privinţa succeselor înregistrate de guvernul de la Chişinău în relaţia cu UE. Reporterii de la Agora.md analizează evoluția Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic din 2009 și până în prezent. Politologul Dionis Cenușa menționează că summitul Parteneriatului Estic „pune țara, monopolizată politic de către Democrați, sub lupa întregii Europe”. Ultimele evoluții din sistemul politic, inclusiv interferența intereselor obscure sau a oamenilor de afaceri/oligarhi în procesul de luare a deciziilor, fiind o preocupări reale ale UE, și-ar putea găsi un loc într-o formă sau altă printre punctele Declarației Summitului”, anticipează Dionis Cenușa.

„UE ia sub aripa sa Transnistria”, titrează ziarul rus „Nezavisemaia Gazeta”, care subliniază că „nerecunoscutei republici i-au blocat ieșirea spre Rusia pentru a-i deschide una spre UE.”

„Nezavisemaia Gazeta” notează cu referire la politologul german Alexander Rahr că la negocierile în formatul „5+2”, care vor avea loc la 24 noiembrie la Viena, UE va demonstra interesul său pentru a apropia Transnistria de Republica Moldova. Pe de altă parte, interesul UE față de Transnistria ar fi un semnal, în opinia analistului politic Bogdan Țîrdea, de integrare a regiunii estice fără participarea Republicii Moldova. În acest context, Alexander Rahr a menționat că atât Republica Moldova, cât și Transnistria nu au șanse de a deveni membri ai UE.

Politologul Igor Volniţchi de la portalul Tribuna.md analizează intenţia PD de a-i evalua pe membrii Guvernului, nefiind exclus că unii dintre ei să-şi piardă fotoliile. În opinia lui Igor Volniţchi preconizatele remanieri guvernamentale au în vizor anul electoral 2018, iar în funcţii vor fi puşi acei miniştri care vor oferi certitudinea că PD nu va rămânea descoperit pe anumite filiere şi, din contra, prin munca lor, vor aduce beneficii electorale. În concluzie: preconizatele remanieri guvernamentale sunt nişte exerciţii cu puternică tentă electorală.

Portalul specializat pe investigaţii jurnalistice, Anticorupţie.md, publică o anchetă despre sediile partidelor politice. Din puținele informații disponibile reiese că în unele cazuri clădirile închiriate de formațiunile politice aparțin unor activiști de partid, iar în altele - edificiile au fost ocupate în mod abuziv. În 2016 partidele au alocat sume de ordinul milioanelor pentru întreținerea și locațiunea sediilor, cheltuielile fiind de câteva ori mai mari decât în 2015. Lideri la acest capitol sunt socialiștii, care au plătit 1,7 milioane de lei pentru sediile pe care le dețin. În 2016, lider la capitolul cheltuieli pentru PR este Partidul Democrat din Moldova. Democrații s-au întrecut pe sine, alocând pentru promovare 40,5 milioane de lei, de 14 ori mai mult față de anul 2015. Interesant este că celelalte partide, luate la un loc, au cheltuit de patru ori mai puțin pentru a-și face imagine.

Newsmaker.md citează o analiză a centrului Expert-Grup, care constată că pierderile anuale aduse Republicii Moldova de pe urma actelor de corupţie se cifrează între 8%-13% din Produsul Intern Brut sau de circa 11,8-17,7 miliarde lei pentru anul 2016. Aceste sume depăşesc toate cheltuielile din 2016 pentru toţi pensionarii şi pentru indemnizaţiile de asistenţă socială. Costul de corupţie în achiziţiile publice este de circa 20%-30%, în timp ce nivelul pierderilor aferente cheltuielilor cu retribuirea muncii și plăţilor sociale sunt mai puţin studiate. O altă concluzie a cercetării este că, în general, costurile totale de corupţie depășesc cu mult beneficiile sumare obţinute de către beneficiarii actului de corupţie, reprezentând o pierdere netă pentru societate. De exemplu, o persoană care a intrat în posesia unui teren prin plata unei mite oficialilor, de regulă este mai puţin competitivă decât o persoană care ar fi intrat în posesia terenului fără a plăti mită, astfel nu se asigură cea mai eficientă utilizare a terenului dat. Prin urmare, recuperarea integrală a prejudiciilor aduse societăţii de regulă nu este posibilă, chiar prin confiscarea tuturor bunurilor rezultate din corupţie.

XS
SM
MD
LG