Nivelul de corupție în Republica Moldova este destul de mare și, an de an, nu scade, afirmă Cornelia Cozonac, expertă anticorupție, citată de IPN. În opinia sa, „există un mecanism de corupție foarte bine pus la punct de anumite grupări, mecanism care nu dă rabat. Indiferent ce se întâmplă, nu cade nicio piuliță, pentru că este dirijat din umbră, de anumite grupuri de interese, care se perindă pe la putere”. Cozonac afirmă că mecanismul corupțional este transmis de la un grup la altul, de aceea, deocamdată, nu prea reușește lupta cu corupția. „Dacă e să ne uităm în urmă, toți cei care au încercat să schimbe lucrurile, până la urmă au fost înghițiți de acest sistem și au căzut în mrejele schemelor de corupție”, a precizat experta.
Într-un comentariu, tot pentru IPN, Iulian Groza și Mihai Mogîldea scriu despre prezența Republicii Moldova la primul Summit pentru Democrație, care reunește peste 100 de lideri mondiali, găzduit zilele acestea de președintele Statelor Unite ale Americii Joe Biden. Autorii subliniază că în lumea de astăzi, afectată de multiple crize și provocări tot mai mari la adresa democrației, Republica Moldova este o insulă de speranță în urma evoluțiilor recente care au dus la formarea unui guvern cu o agendă anticorupție ambițioasă, susținut de o majoritate parlamentară covârșitoare și un președinte pro-reformă. Cu toate acestea, Republica Moldova are nevoie astăzi, probabil mai mult ca niciodată, de sprijinul larg, bine direcționat și adaptat la prioritățile curente în acest proces, venit din partea SUA și a Uniunii Europene, se conchide în articol.
Expertul Dionis Cenuşă, citat de Adevărul.md, consideră că „guvernarea folosește masiv subiecte de politică externă pentru a distrage atenția publicului de acasă”, în contextul mai multor probleme interne, precum „revizuirea legislației privind vârsta de pensionare sau dublarea salariilor magistraților constituționali, inclusiv eliminarea lui Tauber/Şor din competiția electorală de la Bălţi”, probleme care „ar trebui să creeze efecte de nemulțumire în societate”. Expertul afirmă că „orice guvernare are nevoie de susținere și înțelegere acasă, doar cu injecțiile de legitimitate din exterior niciun guvern nu poate supraviețui mult timp”.
Fostul deputat Igor Munteanu și expert în politici publice comentează pentru portalul Tribuna „scoaterea Partidului „Șor” în afara legii”. Potrivit spuselor sale, motivele invocate sunt muniție ușoară pentru mobilizare contra corupției endemice și, cu toate acestea, complicat de pus în aplicare. „Există și alte măsuri legale de a face ordine în cazul unor partide nedemocratice. Acestea sunt legate de sancțiuni, amenzi, măsuri de suspendare provizorie, iar aplicarea unor măsuri „nucleare” ar fi o cale sigură pentru această entitate de a-și întări pozițiile sale, apelând pe o cărare sigură la CEDO”, consideră expertul. În opinia sa, este mult mai rațional să elimini ceea ce alimentează frauda, hazardul moral, corupția etc.
Într-un articol pentru Gazeta de Chișinău, Valeriu Cațer scrie că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunțat o tentativă flagrantă a Moscovei de a „intimida Guvernul reformator al R. Moldova printr-o manipulare a aprovizionării cu gaze naturale, într-o perioadă în care prețurile energiei sunt mari”. În acest context, Ursula von der Leyen a menționat că Uniunea Europeană este pregătită să adopte sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, în cazul unei noi agresiuni contra Ucrainei.
Într-o analiză publicată pe site-ul Ecopresa.md se scrie că Nistrul se înnămolește, pierde capacitatea de autoepurare și se transformă în lac. În material se subliniază că Complexul Hidroenergetic Nistrean a avut un impact negativ asupra hidrobiologiei râului Nistru. „După construcția hidrotehnică s-au schimbat condițiile hidrologice, care contribuie la reducerea vitezei curentului, creșterea transparenței apei, creșterea excesivă a plantelor care, în final, au creat condiții de viețuire noi, ceea ce a făcut posibilă apariția unor specii invazive noi sau dezvoltarea intensă a speciilor invazive, deloc numeroase anterior”, se subliniază în articol.
