Portalul anticoruptie.md publică o amplă investigaţie despre cine sunt proprietarii site-uri de ştiri şi ce interese ar provoma aceştia. Autoarele articolului observă că începând cu 2009, în spaţiul informaţional moldovean au apărut zeci de portaluri de ştiri. Cele mai multe din ele par să fie apropiate PD. Ele joacă adesea rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromițătoare despre anumiţi politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul PD, Vlad Plahotniuc. Textele sunt preluate ulterior de canalele din trustul media al liderului PD. Câteva portaluri de ştiri aparţin socialiştilor şi sunt recomandate chiar pe site-ul oficial al formaţiunii. Citiţi în investigație, inclusiv despre portalurile care promovează unele partide din opoziţie, precum şi despre puţinele site-uri de ştiri considerate independente.
Newsmaker.md publică declaraţiile şefului delegaţiei UE în Moldova Pirkka Tapiola pe care acesta le-ar fi făcut în cadrul părţii neoficiale inaccesibilă presei a reuniunii de luni a comitetului de asociere UE-RM. Tapiola ar fi spus, între altele, că UE este profund îngrijorată de situaţia mass-mediei din Moldova şi că ar trebui să se atragă mai multă atenţie la concentrarea instituţiilor media şi la monopolizarea pieței publicitare. Orice modificare a legislaţiei audiovizuale ar trebui să garanteze pluralismul de opinie şi să protejeze presa independentă, a mai spus oficialul, potrivit newsmaker.md. Vorbind despre reforma electorală Tapiola a afirmat că orice schimbare trebuie să se bazeze pe un consens politic larg care să includă şi partidele din opoziţie. Tapiola ar mai fi sugerat că UE va condiţiona ajutoarele financiare pentru Republica Moldova.
Jurnalistul Vitalie Călugăreanu relatează în corespondența sa pentru Deutsche Welle despre declaraţia finală a comitetului de asociere UE-RM. „UE pune în şah guvernarea oligarhică de la Chişinău”, notează autorul. Documentul conține 16 condiționalități, scrise „foarte tranșant și clar, din partea UE pentru Moldova”, observă jurnalistul. „UE a cerut Moldovei să lanseze „o luptă reală împotriva corupției la nivel înalt”, să depolitizeze instituțiile statului și să adopte „o decizie înțeleaptă” în privința intenției de a schimba sistemul electoral”.
Declaraţia comitetului de asociere este mai dură decât era de aşteptat, apreciază analistul politic Vlad Ţurcanu. „Parcurgând cu privirea această rezoluție, am văzut accente pe care le-am întâlnit rar în abordările UE față de Moldova. Putem spune că e o abordare mai nuanțată. Parlamentarii europeni le-au sugerat și le-au spus probabil și cu text deschis în culise că e timpul ca Dvs. stimați deputați și reprezentați ai poporului să vă asumați responsabilitatea pentru cetățenii dvs. Nu noi parlamentarii europeni trebuie să ne gândim la bunăstarea cetățenilor și la drepturile pe care trebuie să le aibă, ci Dvs. în primul rând. Noi putem să vă ajutăm, dar nu putem să vă înlocuim”, a afirmat Vlad Ţurcanu în cadrul unei emisiuni la Radio Chişinău.
„Deficitul de comunicare şi consens în „uninominalul-mixt”” – o analiză despre reforma electorală semnată de directorul agenţiei de presă IPN, Valeriu Vasilică şi publicată pe site-ul agenţiei. El observă că promotorii schimbării afirmă că deja a fost atins un „consens larg”, oponenţii, din contra, spun că nu poate fi vorba de consens şi aduc, de asemenea, argumente. „Cele două părţi nu au găsit capacităţi şi voinţă politică de a comunica, elementar, între ele ... De asemenea, deficitară sau chiar defectuoasă este şi comunicarea partizanilor şi oponenţilor schimbării cu societatea, dar şi cu partenerii externi”, notează, între altele, Valeriu Vasilică. El mai observă că problema schimbării sistemului electoral pare să fie cea mai importantă pentru relaţiile modo-comunitare de acum şi din viitor, după ce Parlamentul European a amânat discutarea acordării asistemeţi financiare de 100 de milioane de euro promisă spunând că aşteaptă avizul Comisiei de la Veneţia. „Pentru UE, acest aviz este un fel de „memorandum cu FMI”, doar că de data această e vorba de expertiza relaţiilor juridice şi politice din Republica Moldova şi nu din domeniile economic şi financiar-bancar”, concluzionează Valeriu Vasilică.
Inițiativa PL de colectare a semnăturilor anti-Dodon este privită de analistul român Iulian Chifu ca un „glonț irosit”, mai curând, decât ca o „idee cu efect major”. În editorialul său de pe deschide.md, Chifu notează că strângerea de semnături deși nu produce efecte juridice ar fi putut avea un impact politic relevant, numai dacă demersul nu ar fi fost lansat „unilateral” de un partid cu o popularitate de 2 la sută. „Normal ar fi fost ca, înainte de lansare demersului, PL să fi consultat societatea civilă și opoziția, cu alte partide sau formațiuni politice pe care să le fi antrenat în acest demers”. Concluzia lui Iulian chifu este că demersul liberalilor e sortit eșecului, dar precizează analistul există suficiente motive de sancționare a președintelui Dodon care „iese din limitele constituționale în exercitarea puterii, sau care e mai preocupat de noi atribuții decât de exercitarea celor prezente în beneficiul cetățenilor săi și în limitele Constituției pe care a jurat”, notează Iulian Chifu.
„Nenorocul” de a avea președinți care se închină Rusiei – o însemnare semnata de jurnlista Elena Robu, publicată pe unimedia.info la secțiunea bloguri. Jurnalistă observă că în cei aproape 26 de ani de Independență Moldova a avut cu mici excepții președinți care s-au închinat și se închină Rusiei și liderilor de la Kremlin. „Am avut un președinte care, din lipsa verticalității, curajului și într-un final a inteligenței, nu a putut gestiona un război contra rușilor și ne-am ales cu un conflict înghetat pe teritoriul republicii, regiune folosită de Rusia după bunul său plac. Un alt președinte care a vândut aproape tot rușilor. A urmat Voronin, care, la un moment dat, s-a împotrivit memorandumului Kozak, dar care a fost mereu un apropiat al Kremlinului. Astăzi avem un președinte pe care nici măcar Medvedev nu îl respectă”, observă jurnalista. „Acolo unde nu există demnitate de neam, verticalitate și respect față de istorie, nici Dumnezeu nu dă mai mult”, concluzionează Elena Robu.
Portalul tribuna.md publică opinii ale unor analiști și politicieni despre dezinteresul cetățenilor față de protestele antiguvernamentale din ultima vreme. Secretarul PAS, Igor Grosu trece în revistă câțiva factori care, după părerea sa, ar explica pasivitatea cetățenilor, între care, „așteptarea unor rezultate imediate urmare a protestelor, exodul peste hotare a celor mai activi, manipularea și dezinformarea prin mass-media controlată de guvernare și desigur prin intimidările sistematice din partea Partidului Democrat.” Organizarea protestelor exclusiv la inițiativa organizațiilor neguvernamentale ar putea reanima spiritul protestatar, concluzionează Igor Grosu.
Analistul politic, Nicolae Negru e de părere că „opoziția ar trebui să fie mai convingătoare, să le demonstreze oamenilor că, fără prezența lor, problemele în RM nu pot fi rezolvate”. Numai că, observă Negru, „Cetățenii nu mai au încredere în actualii lideri și, probabil, nu-i vor urma. Avem o criză acută de lideri acum, și la putere, și în opoziție”.
