Linkuri accesibilitate

„Absența speranței în perspectiva alegerilor generale din Republica Moldova” (Iulian Chifu / Deschide.md)


PD-ul recurge la rezerva strategică de personal verificat din perioada guvernării comuniste (Vlad Țurcanu / Radio Chișinău)

Radio Chișinău îl citează pe analistul politic Vlad Țurcanu, care a comentat anunțarea Victoriei Iftodi în calitate de candidat la funcția de Ministru al Justiției din partea Partidului Democrat. Vlad Țurcanu a declarat că nu vede ce ar recomanda-o pe Victoria Iftodi pentru o asemenea poziție, care solicită, în opinia sa, nu numai competențe profesionale, dar și caracter și integritate. La prima vedere, notează analistul, poate fi întrevăzut un reflex al PD-ului, și anume acela de a recurge la rezerva strategică de personal verificat, compusă din personaje care și-au făcut un titlu de glorie în perioada guvernării comuniste. O vreme, asemenea personaje au fost retrase din prim-planul public, pentru a se face uitată prestația lor de dinainte. Dar în ultimii doi ani doamna Iftodi a reapărut, mai întâi ca înlocuitoare a lui A. Tănase la CC, iar acum îi ia locul acestuia și la Ministerul Justiției, atrage atenția Vlad Țurcanu.

Deschide.md publică un editorial semnat de Iulian Chifu, în care acesta remarcă o absență a speranței în perspectiva alegerilor generale din Republica Moldova. Autorul scrie că opoziția pro-europeană din stradă are drept inamic care să stârnească frica Oligarhul Rău care a Capturat Statul. Ea se luptă cu Vladimir Plahotniuc și sistemul său. De cealaltă parte, notează acesta, PDM și partidele de la guvernare au drept principal inamic descoperit Rusia și tot arsenalul său de deturnare a drumului pro-occidental al Republicii Moldova. În opinia lui Chifu, acestea sunt două narațiuni bune, dar apare întrebarea cine va constitui totuși o majoritate în Republica Moldova din cei trei și cum o va face. În cazul lui Dodon și al socialiștilor-aceștia nu prea au o narațiune, crede autorul. El scrie în continuare că speranța e punctul slab al tuturor partidelor. Forțe politice noi care să determine o galvanizare a populației și să o facă să devină brusc activă, emoțională față de un nou lider emergent, e mai greu să apară în ultimele 8 luni ale campaniei electorale. E prea târziu, constată Iulian Chifu.

Agenția de presă „IPN” publică opiniile mai multor observatori despre alegerile din Municipiul Chișinău, exprimate în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune Moldova 1. Directorului IDIS Viitorul, Igor Munteanu, crede că miza acestui scrutin este mare pentru că în capitală este o pătrime din tot electoratul din Moldova. Respectiv, felul în care se vor mobiliza forțele politice, va crea o mișcare de integrare a acestui electorat în alegerile parlamentare din anul curent.

Editorialistul Nicolae Negru, citat în material, consideră că decizia de a nu organiza alegeri locale în municipiile Chișinău și Bălți ar fi fost o decizie sinucigașă pentru Partidul Democrat. Potrivit lui, acum liderii pro-europeni ar trebui să înțeleagă și să răspundă așteptărilor cetățenilor din Chișinău. „Ei trebuie să țină cont ce trebuie să facă acest primar, dacă îl vor lua pe primul întâlnit în cale nu cred că o să aibă succes nici partidele pro-europene”, a mai spus editorialistul.

De altă părere este însă Președintele Centrului de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice, Ion Dron. El consideră că a venit timpul să se facă anumite evaluări și să se renunțe la exercițiul de alegere a primarilor pentru că această dualitate de putere între consiliile locale și primari afectează societatea timp de 25 de ani. În opinia lui, primarul trebuie ales de consiliu pentru că în Republica Moldova nu se votează primarii după proiectele care urmează să le realizeze, dar după criterii politice.

Portalul Independent.md publică declarația experților PromoLex, după ce Comisia Electorală Centrală a respins repetat înregistrarea grupului de inițiativă pentru referendumul „nu-mixt”. PromoLex regretă poziția selectivă a unei autorități publice aflate în serviciul cetățenilor de a insista în această situație, comparativ cu alte cazuri similare sau comparabile, de a pune accent exclusiv pe litera legii, ignorând totalmente și nejustificat spiritul legii, se menționează în material. Experții consideră temeiurile de ordin procedural invocate de CEC minore ca relevanță juridică și care nu sunt în situația de a pune la îndoială legalitatea și legitimitatea grupului de inițiativă constituit, dar și a cetățenilor de a-și expune liber opinia în cadrul unui exercițiu democratic cum este referendumul.” Potrivit Asociației, astfel de tendințe nu urmăresc un scop legitim și nu sunt necesare într-o societate democratică.

„Guvernarea nu renunţă la proiectul de lege privind decriminalizarea infracţiunilor economice”, titrează Jurnal.md. Autorii scriu că proiectul controversat elaborat de Ministerul Justiției a suferit unele schimbări, documentul fiind supus discuţiilor în cadrul unei şedinţe la Ministerul Economiei şi Infrastructurii, la care au participat reprezentanţii partenerilor de dezvoltare, ai comunității de business şi ai societăţii civile. În material se menționează că Ministerul Economiei a cerut excluderea unor prevederi din varianta inițială și s-a propus ca persoana să fie eliberată de pedeapsa penală doar dacă a săvârşit pentru prima oară una dintre infracțiunile economice prevăzute expres, și anume evaziune fiscală, practicare ilegală sau pseudo activitatea de întreprinzător etc. Criticii inițiativei menționau anterior că acesta poate avea o serie de implicaţii negative asupra mediului financiar-bancar, asupra reformelor demarate în sector sau chiar asupra intenţiei potenţialilor investitori strategici de a veni în ţara noastră. O declarație citată în articol este că „proiectul de interzice arestarea persoanelor acuzate de infracţiuni economice, iar astfel se va transmite un semnal de descurajare a oamenilor de afaceri de bună credinţă.”

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG