Linkuri accesibilitate

„Nevoia schimbărilor urgente pentru credibilitatea și legitimitatea alegerilor viitoare” (I.Chifu / Deschide.md)


„Pensionarii de lux ai justiției moldovenești” (Anticorupție.md)

Deschide.md publică un editorial semnat de Iulian Chifu în care acesta schițează mai multe lecții învățate după alegerile pentru Primăria Chișinău. Autorul menționează întâi de toate nevoia schimbărilor urgente pentru credibilitatea și legitimitatea alegerilor viitoare. El se referă aici la accesul la resurse și posibilitatea trimiterii de sume de susținere de către cetățenii din diaspora europeană. Apoi, editorialistul scrie despre nevoia unui echilibru mediatic, audiențe măsurate realist și publicitate distribuită corect. Iulian Chifu mai spune că e important de văzut cum se așează lucrurile în privința justiției selective, a dosarelor cu iz politic, al eliminării candidaților cu șanse ai opoziției și a combaterii reale a corupției. Autorul se mai referă aici la votul mixt, văzut ca o nemulțumire profundă a SUA, UE și a Comisiei de la Veneția. În opinia lui, nu este târziu să se treacă la votul mixt în două tururi măcar. În caz contrar, crede Chifu, există o șansă importantă ca rezultatele să fie defavorabile tuturor. Referindu-se la lecțiile pentru opoziția din stradă, editorialistul notează că poate cel mai important test îi revine Maiei Sandu, care ar trebui să găsească cea mai potrivită formulă tehnică și juridică pentru candidatura în comun la alegerile generale.

Jurnaliștii de la Radio Chișinău scriu despre recenta hotărâre a Curții Constituționale prin care a fost declarată învechită și abrogată legea cu privire la funcționarea limbilor din 1989. În opinia mai multor experți citați în material, decizia nu aduce nimic nou și nu vine să schimbe statutul limbii ruse. Constituționalistul Alexandru Arsene spune bunăoară că prevederile legii abrogate se regăsesc în alte acte normative adoptate după declararea independenței Republicii Moldovei. „Curtea Constituțională a ajustat situația la zi, fără ca această lege să afecteze pe cineva”, atrage atenția expertul.

Pe de altă parte, scriitorul și traducătorul Vlad Pohilă, care a participat la redactarea variantei Academiei de Științe a legii cu privire la funcționarea limbilor, consideră că limbii ruse i s-au făcut prea multe concesii în Republica Moldova. El a oferit exemplul țărilor baltice, care au făcut parte din URSS, unde limba rusă nu are astfel de privilegii. Vlad Pohilă susține că limba poporului băștinaș trebuie ocrotită și prin lege. Din cauza unei legislații cu carențe, limba oficială este sfidată, e călcată în picioare în continuare.

Despre ce s-a realizat la aproape 30 de ani de la înființarea statului independent Republica Moldova este comentariul sub semnătura lui Tudor Tomozei și Octavian Bejan de pe tribuna.md. Autorii scriu că după trei decenii, cu tot felul de pseudoreforme, am ajuns să avem o țară în care oligarhia de partid, plutocrată, a pus stăpânire pe instituțiile publice și pe economia țării. În opinia lor, mulți cetățeni s-au convins, de-a lungul anilor, că votul lor a devenit inutil, deoarece nu îi poate schimba pe cei care au guvernat rău sau pe cei care încearcă să ajungă la guvernare. Potrivit autorilor, liberalismul, care se află într-o criză profundă, a adus anarhie, samavolnicie și capitalism sălbatec. Oamenii primesc salarii și pensii care îi țin în lipsuri și suferință. Corupția a ajuns să fie atotstăpânitoare. Criminalitatea s-a extins în așa măsură, încât nu mai poate fi controlată. Migrația a luat proporții dezastruoase. Satele și orașele se pustiesc. Aceste lucruri arată în opinia comentatorilor că modelul postdictatorial de organizare politică, economică și socială a Republicii Moldova este un faliment total.

Agenția de Presă „IPN” publică o analiză semnată de politologul Dionis Cenușa, despre impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Autorul menționează din capul locului că divergențele dintre Uniunea Europeană și Rusia își pierd gradual din intensitatea anterioară, chiar dacă prin complicitatea Rusiei numărul de victime provocate de confruntările militare din Siria și Ucraina sporesc neîntrerupt. În opinia lui, Ucraina constituie cel mai vulnerabil caz, deoarece este victima actuală a politicii agresive purtate de Rusia în vecinătatea estică a UE. Referindu-se la posibilele efecte asupra Republicii Moldova, comentatorul anticipează un impact semnificativ asupra preferințelor geopolitice ale publicului din Moldova și a atractivității ideii de a combina vectorul european cu cel eurasiatic. Dionis Cenușă consideră că principalii perdanți în acest caz vor fi democrații, care au creat o dependență de retorica anti-rusească, inspirată din antagonismele crescânde observate între UE și Rusia.

Ziarul Național îl citează pe ministrul de externe de la București, Teodor Meleşcanu, în opinia căruia regiunea Mării Negre este una foarte sensibilă, iar importanța sa geostrategică a început să genereze o „povară în ceea ce priveşte găsirea unui echilibru al puterilor în această zonă”. Între altele, acesta a mai spus că conflictele din Georgia şi Republica Moldova, precum şi conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan stârnesc îngrijorări, motive care ar putea sau chiar alimentează acum radicalizarea şi contrabanda. În opinia ministrului român de externe, este vorba de o creştere a activităţilor infracţionale, care tind să erodeze instituţiile exploatând viitorul societăţilor şi al economiilor. „Din cauza acestei aşezări a regiunii putem vedea că suntem supuşi unor teste de-a dreptul pentru că ce ne dorim este să nu mai avem instabilitate în regiune”, a mai menționat Teodor Meleşcanu.

Jurnaliștii de la portalul Anticorupție.md scriu despre pensionarii de lux ai justiției moldovenești. În articol se menționează că în ultimii ani au fost operate câteva modificări legislative prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, lucru care a determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Autorii scriu că astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, notează jurnaliștii, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG