Cu referire la noua scumpire a carburanților stabilită de ANRE şi imediat contestată în instanţă de Ministerul Economiei, Ziarul de Gardă precizează că cele două instituții aflate în litigiu sunt controlate, politic, de Partidul Democrat de guvernare. Deşi ANRE a explicat în detaliu cum s-au format noile tarife, Ministerul Economiei acuză agenţia că ar fi luat decizia contrar prevederilor legale, fără a o consulta public. În articol se aminteşte că reacția Ministerului Economiei vine la o săptămână după ce mai mulţi automobiliști au protestat în stradă împotriva scumpirii produselor petroliere.
Agenţia de presă IPN publică opinia economistului Sergiu Gaibu despre scumpirea carburanților. „Prețurile la carburanți trebuie reduse și pârghia prin care statul poate face acest lucru este stabilirea unui acciz rezonabil”, spune expertul Sergiu Gaibu de la Institutul Viitorul. El mai afirmă că prețurile trebuie corelate și cu cele care sunt în nemijlocita vecinătate a Republicii Moldova, inclusiv în regiunea necontrolată de autoritățile de la Chișinău, unde prețurile sunt mai joase. „Deşi carburanții în Republica Moldova sunt mai ieftini decât, cel puțin, în țările care sunt mai la Vest, noi avem venituri substanțial mai reduse și, dacă facem anumite calcule, cum ar fi de exemplu câți litri de carburanți ar putea fi achiziționați cu un salariu mediu pe economie, vom vedea că Republica Moldova este la capătul acestei liste”, mai spune expertul Sergiu Gaibu.
Mold-street.com informează despre o posibilă nouă scumpire, de această dată la apă şi servicii de canalizare. ANRE va convoca vineri o şedinţă publică în care urmează să decidă reducerea tarifelor la energia electrică, cerută de furnizor, precum şi o majorare a tarifelor pentru serviciile de furnizare a apei şi de canalizare. Curentul s-ar putea iefteni cu circa 10 la sută, în timp ce tarifele pentru apă şi canalizare ar putea creşte cu 13,5 la sută. în articol se precizează însă că chiar şi cu această majorare locuitorii capitalei vor achita un tarif de câteva ori mai mic pentru apă şi canalizare decât locuitorii din celelalte localităţi.
După ce Curtea de Apel a decis că compania Regata Imobiliare afiliată liderului PD Vlad Plahotniuc poate să privatizeze terenul pe care se află cafeneaua Guguță, reporterii de la NewsMaker.md au aflat că acolo urmează să fie construit un impunător centru de business şi nu un imobil cu 13 etaje cum s-a relatat. Informaţia a fost confirmată de proprietarul cafenelei care nu a exclus că pentru a realiza proiectul va procura sediul cinematografului Patria aflat în imediata apropiere. Reprezentanţi ai Consiliului Municipal Chişinău şi ai Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor care solicitau interzicerea construcţiei au spus că e o fărădelege. Decizia instanţei a fost criticată şi de primarul interimar Ruslan Codreanu care se întreabă de ce ar mai fi nevoie de Consiliul municipal şi de consiliul arhitecților dacă instanţele judiciare decid ce şi unde să fie construit. Codreanu recunoaşte însă că autorităţile locale nu ar avea cum să intervină.
Istoricul Octavian Ţîcu comentează pe cotidianul.md demolarea, sistată între timp, a cinematografului „Gaudeamus” din Capitală şi pune cazul pe umerii viceprimarului Nistor Grozavu despre care sugerează că ar servi intereselor „marelui oligarh” Vlad Plahotniuc. „Datorită opoziției, a cetăţenilor, Marele Oligarh a fost înfrânt…”, scrie Ţîcu. Istoricul crede că statul Moldova ar putea ajunge în curând „o groapă care ne va înghite pe toți”. Acest lucru poate fi oprit prin „solidaritate și unitate în jurul opoziției şi prin bâta votului la toamnă”, concluzionează Octavian Ţîcu.
La acelaşi subiect scrie şi Alexandru Vakulovski pe deschide.md. el nu se grăbeşte să spună că stoparea demolării cinematografului „Gaudeamus” e o victorie, precizând că edificiul a fost demult privatizat şi că din el a mai rămas decât o ruină. „Ruina Gaudeamus devine un monument al corupției moldovenești. Privatizat în timpul lui Voronin, demolat acum. Avem și alte monumente ale corupției: hotelul Național, cafeneaua Guguță… Stadionul Republican”. Vakulovski spune că aceste ruine sunt ca niște răni deschise ale orașului. „Ar trebui să rămână așa: să ia aminte și businessmanii, și, nu în ultimul rând, noi să nu ne „sinucidem” orașul”, conchide autorul.
Iulian Chifu subliniază într-un editorial pe deschide.md că România finanțează proiecte în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, pentru implementarea reformelor reale pro-europene, pentru construcția instituțională, pentru promovarea limbii, istoriei, culturii românești… şi nu dă bani la partide și figuri politice, precum afirmă unii. Chifu pretinde că în R. Moldova a fost lansat un război informațional asupra României, precum că „România a greșit la Chișinău, România nu are strategie la Chișinău, România îl susține pe Plahotniuc la Chișinău… Oligarhul Rău care a Capturat Statul, și în subsidiar, România mai bine nu s-ar implica de loc, ba chiar să dispară, dacă se poate de la Chișinău”. Iulian Chifu se întreabă pe final cui îi foloseşte asta.
Consilierul prezidențial în domeniul educației, Corneliu Popovici, critică decizia Ministerului Educaţiei de a oferi dreptul fiecărei universități să-şi stabilească strategia de admitere. Lipsa stabilirii unor termene concrete de depunere a actelor pentru admiterea în universități ar putea avea consecințe imprevizibile, atenționează Popovici, citat de noi.md. Popovici anticipează că s-ar putea repeta situaţia din anul trecut, când Consiliul rectorilor a acuzat Universitatea de Stat din Moldova că folosește metode reprobabile pentru a atrage cât mai mulți tineri, în defavoarea celorlalte instituții. „Poate apărea concurența neloială”. Acest lucru e şi mai grav în contextul actual când se preconizează „închiderea și comasarea universităților” şi avem un exod al cadrelor didactice, mai afirmă Corneliu Popovici.
