Linkuri accesibilitate

Reacții și comentarii în presa de la Chișinău la rezoluția Parlamentului European


Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:33 0:00
Link direct

Rezoluţia Parlamentului European care condamnă invalidarea alegerilor din Chişinău şi cere Comisiei Europene să suspende plățile pentru R. Moldova este cel mai comentat subiect în presă.

Politologul Dionis Cenuşă a comentat pentru Ziarul de Gardă că rezoluția Parlamentului European transmite un semnal politic foarte dur și cheamă UE să treacă de la declarații la acțiuni. „Tonul înverșunat cu care guvernarea neagă importanța rezoluții sau o diminuează… arată de fapt că acest document este de temut pentru ei”, notează Cenuşă. El precizează că rezoluția nu are impact juridic, este una de recomandare, dar că „introduce în spațiul public european discuția despre posibilitatea înghețării asistenței bugetare exact ca în 2015”. Politologul mai crede că decizia legislativului european are o însemnătate majoră pentru opoziția de la Chișinău, „care o poate folosi pentru a extinde protestele anti-guvernamentale”.

„Cu o singură decizie - cea mai gravă de până acum - cea de invalidare a votului cetățenilor, guvernarea de la Chișinău a distrus în câteva zile întreaga relație instituțională cu UE, care fusese construită în ultimii 9 ani”, comentează pe Facebook experta de la Bucureşti, Raluca Răducanu. „Au crezut că pot face orice și că vor avea tot, că europenii vor închide ochii. S-au înșelat, iar costurile nu vor fi suportate doar de cetățeni, ci și de ei, pentru că principala lor miză din ultimii doi ani a fost să capete legitimitate externă, mai ales europeană. Au eșuat din cauza propriilor decizii”, notează Raluca Răducanu.

Analistul Nicolae Negru observă că inclusiv partenerii PD din Parlamentul European nu au votat împotriva rezoluţiei, ci s-au abținut de la vot, ceea ce, la părerea analistului, vorbește despre „impresia puternic negativă care s-a creat după invalidarea alegerilor”. Nicolae Negru mai spune într-un interviu pentru deschide.md că acum guvernare va trebui să depună eforturi foarte mari ca să demonstreze că este puternic îndreptată pe calea integrării europene. „O confruntare a PD-lui cu Parlamentului European nu cred că ar fi în avantajul guvernării de la Chișinău. Atunci când PD-ul zice că amânarea primei tranșe nu va afecta proiectele demarate…, este o declarație cu iz electoral până la urmă”, conchide Nicolae Negru.

Expertul Veaceslav Negruţă explică la TV8.md consecințele nefaste pentru Moldova provocate de rezoluția legislativului european. El spune că tranșele din asistența macrofinanciară și asistența bugetară erau bugetate în 2018, prin urmare bugetul va fi lipsit de o anumită componentă financiară. „…statul va fi în situația să caute alte resurse financiare și nu exclud să meargă cu împrumut la băncile din R. Moldova unde resursele sunt mult mai scumpe decât cele oferite de europeni, sau vor fi situații când vor fi necesare rectificări de buget și anumite cheltuieli vor fi reduse pentru că nu există sursa de finanțare prevăzută inițial atunci când s-a făcut bugetul”, spune Negruță.

Costurile suspendării finanțării UE vor fi suportate de cetățeni, atenționează economistul Veaceslav Ioniţă de la Institutul Viitorul. „Bugetul va fi executat, însă acesta va fi mai degrabă unul de supraviețuire și nu de dezvoltare. Guvernul își va putea onora obligațiile sociale precum plata pensiilor, salariilor, dar va fi deja al patrulea an consecutiv când autoritățile limitează investițiile în infrastructură”, susţine Ioniţă citat de agenţia de presă IPN. El mai precizează că guvernul reușește să acumuleze bani la buget din contul populației, adică din impozite, taxe și contribuții de asigurări sociale și medicale. Iar în timp ce veniturile bugetului au crescut, cele ale populației au scăzut. „Guvernul în plină criză, neavând capacitatea de a restabili relațiile cu partenerii externi, a găsit unica soluție realistă – creșterea poverii fiscale asupra cetățenilor”, menționează Veaceslav Ioniţă.

Sistarea finanțării europene nu va afecta economia Moldovei, sugerează directorul executiv al FMI, Anthony De Lannoy, într-un interviu pentru Ziarul Naţional. „Cred că autoritățile moldovene au dreptate atunci când afirmă că se pot descurca fără banii de la Uniune Europeană: defalcările la buget sunt relativ mari, la fel ca și rezervele externe ale BNM. Astfel, nu văd apariția problemelor în viitorul apropiat. Nu voi comenta decizia UE de a stopa temporar plata, deoarece această decizie este bazată pe o condiționalitate politică. În ce privește FMI, acesta niciodată va pune condiționalități politice pentru că noi considerăm important să ne concentrăm pe aspectele economice”, a declarat oficialul de la FMI.

„UE a suspendat sprijinul financiar pentru Moldova și impune trei condiții pentru deblocarea banilor”, titrează Deutsche Welle. Cele trei condiții sunt buna desfăşurare a alegerile parlamentare din toamnă, validarea alegerilor locale din Chișinău şi o investigație cu rezultate palpabile a furtului din sectorul bancar. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu trece în revistă reacţiile opoziţiei, ale guvernării şi ale preşedintelui Igor Dodon şi aminteşte că rezoluția Parlamentului European a fost precedată de mai multe întrevederi ale oficialilor europeni cu liderii opoziției de la Chișinău, dar și cu premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu.

Dumitru Spătaru comentează pe tribuna.md intenţia democraţilor de a revizui legislaţia electorală, mai ales articolul ce se referă la „ziua tăcerii” și „agitația electorală” în ziua votului. „Prin această mişcare PD vrea să tempereze spiritele care s-au încins după invalidarea rezultatelor alegerilor primarului capitalei”, notează autorul. El susţine că prin această intenţie PD ar transmite două semnale occidentalilor şi opoziţiei. Primul - că PD nu ar avea vreo implicare în invalidarea scrutinului local. Al doilea semnal ar fi cel că revizuind legislaţia electorală PD ar fi gata să facă un târg politic acceptând introducerea turului doi în circumscripțiile uninominale, cerut de opoziţie. „Şi europenii ar agrea un eventual tur doi în circumscripţii, iar guvernarea are acum nevoie ca de aer de detensionarea relaţiei cu UE şi, în special, de deblocarea finanţării europene”, conchide Dumitru Spătaru.

XS
SM
MD
LG