„Șocantul start al lui Stoianoglo”, este editorialul semnat de Alexandru Cozer pe cotidianul.md. Jurnalistul se referă între altele la suspendarea procurorului anticorupţie Viorel Morari de către procurorul general Alexandr Stoianoglo, suspendare pe care o consideră dubioasă. „Gruparea lui Viorel Morari, care a devenit foarte influentă în ultimele luni, se apropia tot mai mult de socialiști și, mai grav, de sursele de finanțare ale acestora”, remarcă autorul. „Dacă în funcția de procuror general ar fi ajuns, așa cum au promis cei din ACUM, un procuror european sau măcar un om promovat altfel, nu impus de Dodon, … mă îndoiesc că s-ar fi apucat încă din primele zile de capul celui care a mișcat unele lucruri și prin acțiunile sale l-a pus în pericol pe cel care vrea să devină noul Plahotniuc”, notează Alexandru Cozer. El nu exclude că Morari, în urma presiunilor, va ajunge la o înțelegere cu noii șefi și se va uita rapid de acest nou conflict. „Dar asta ar demonstra încă o dată cât de putred a rămas sistemul și cum, în continuare, se acționează la acest nivel”, conchide Alexandru Cozer.
Procurorul-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, suspendat temporar din funcţie, afirmă într-un interviu pentru Deutsche Welle că presiunile asupra sa au la bază repornirea investigațiilor în dosarul despre finanțarea din Rusia a PSRM, dar și o investigație nouă care vizează deputați din actualul Parlament, despre care a evitat să ofere deocamdată detalii. „Pe 2 decembrie am făcut o solicitare la Inspectoratul Fiscal în cadrul dosarului privind finanțarea din exterior a PSRM. Le-am cerut anumite informații referitor la declarațiile unor persoane publice care au beneficiat de împrumuturi. Aceste persoane trebuiau să declare acești bani. Imediat după aceea s-a pornit” a spus, între altele, Viorel Morari.
Republica Moldova se află sub lupa UE. În ultima vreme, evoluțiile politice de la Chișinău sunt urmărite de la Bruxelles cu foarte mare atenție, declară eurodeputata din România Corina Crețu, citată de agenţia de presă IPN. Potrivit ei, există o anumită îngrijorare în legătură cu schimbările politice de la Chișinău. „Nu putem anticipa, dar am văzut că unii discută inclusiv despre stoparea acestui ajutor financiar”, afirmă Corina Crețu. Europarlamentara spune că instalarea Guvernului Maiei Sandu a fost o garanție pentru drumul pro-european al R. Moldova. „Cred că este prea devreme să se vorbească despre ceea ce face actualul Guvern, dar speranța noastră este să se continue reformele, europenizarea ţării”, a punctat Corina Creţu.
Radio Chişinău îl citează pe deputatul Octavian Țîcu despre problema independenței energetice a R. Moldova și șantajul economic al Gazprom în dialogul cu țările dependente de gazele rusești. „Greșeala fatală comisă de guvernanții R. Moldova a fost cesionarea în 1997 a dreptului de proprietate asupra conductelor de tranzitare a gazelor rusești către Gazprom prin compania MoldovaGaz. În loc să negocieze dreptul de proprietate asupra acestor conducte care tranzitează teritoriul Moldovei, politicienii aflați în posturi cheie, practic, au sortit ţara la o dependență energetică totală față de Rusia.” Octavian Țîcu spune că una din soluțiile pentru soluționarea aprovizionării cu gaze ar fi demararea urgentă a negocierilor cu Naftogaz din Ucraina în vederea încheierii unui acord de aprovizionare cu gaze naturale din Europa via Ucraina. Iar pentru anul 2020 – utilizarea finanțării europene în valoare de 60 de milioane de euro pentru finalizarea cât mai grabnică a conectării R. Moldova la gazele naturale din România.
Politologul Dionis Cenușă, citat de tribuna.md, susține că politizarea subiectelor de securitate națională, precum asigurarea livrărilor de gaze naturale, nu ajută sub nicio formă la soluționarea acestora. „Livrările de gaze către Moldova depind de negocierile dintre Ucraina și Rusia. Unicul lucru pe care Moldova îl poate face este să se pregătească pentru (minim) perioada ianuarie-februarie, dacă tranzitul prin Ucraina este sistat. Fluxurile în revers din România și livrările din/prin sistemul de gaze ucrainean sunt aranjamente foarte tehnice și au o conotație politică minimă. Or, Ucraina nu vrea ca regiunea Odesa să înghețe sau să rămână fără lumină, deoarece primește energie prin teritoriul moldovenesc… Nu exista niciun raționament logic ca România sau Ucraina să nu vrea colaborarea cu Guvernul lui Chicu, indiferent de influența lui Dodon asupra acestuia, deoarece la mijloc se afla cetățenii”, notează, între altele, Dionis Cenușă.
Cotidianul.md informează că deputaţii socialişti şi democraţi dezaprobă iniţiativa ce interzice politicienilor și rudelor acestora să dețină fundații de caritate. Aceştia invocă mai multe eventuale contradicții cu Constituția pe care le-ar avea iniţiativa propusă de un grup de deputaţi ai blocului ACUM. Potrivit autorilor proiectului, există multe exemple când diverse fundaţii de caritate au fost utilizate în scopuri politice, iar tendinţa politicienilor este de a le transforma într-un instrument de finanţare netransparentă a proiectelor lor politice, inclusiv pentru a el utiliza în timpul campaniilor electorale. Deputatul democrat Sergiu Sîrbu spune că modificările ar fi neconstituționale întrucât ar încalcă dreptul persoanelor de a se asocia. „Prin a interzice să fie fondator, la sigur nu rezolvați problema coruperii electorale. Sunt alte metode de luptă. Noi avem răspundere penală pentru orice fel de influență și corupere, pentru finanțare ilegală. Altceva e că instituțiile statului nu-și fac bine treaba, dar faptul că veți interzice cuiva să dețină o fundație nu rezolvă problema”, a declarat democratul.
Decizia Guvernului de a anula reducerea de 50% a taxelor la importul mașinilor de tip hybrid stârneşte nemulţumiri, scrie Ziarul de Gardă. Un grup de cetăţeni au lansat o petiţie online în care cer Guvernului să renunţe la această intenţie care va afecta importul de automobile cu propulsie hybrid în favoarea automobilelor cu propulsie pe benzină și diesel, agravând şi mai mult situația ecologica din ţară. Iuliana Cantaragiu, expertă și fostă secretară de stat în cadrul Ministerului Mediului, susține că modificările respective sunt înaintate în circumstanțele în care Guvernul se află într-un impas financiar, fiind nevoit să găsească bani pentru buget. Experta precizează că prin aceste modificări statul descurajează cetățenii să procure automobile prietenoase mediului. „R. Moldova se gândește la cai verzi pe pereți, iar protecția mediului nu este o prioritate pentru statul nostru”, a spus între altele Cantaragiu. De cealaltă parte, secretarul de stat din cadrul Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a declarat că reducerea cu 25% pentru automobile hybrid clasice este motivată de faptul că aceste mașini nu ar fi atât de ecologice ca cele care vor beneficia în continuare de o reducere mai mare la import.
