Răzvan Voncu scrie ironic într-un editorial publicat pe adevarul.ro că marile „realizări” ale CNA din Republica Moldova – țară în care a dispărut fără urmă un miliard de dolari – sunt un fost prim-ministru, un fost deputat şi un ministru al transporturilor. Autorul editorialului este de părere că CNA doar mimează o activitate de tip DNA din România de la care nu a preluat decât năravurile. Răzvan Voncu ironizează și pe seama activității CNA în dosarele parcărilor cu plată, estimând că în acest caz prejudiciul ar fi de 0,0001% din totalul corupţiei actuale din Republica Moldova. „În acest ritm, probabil că vom asista în curând şi la o victorie decisivă împotriva comerţului ilicit cu seminţe de floarea-soarelui”, notează sarcastic editorialistul român. El mai susține că în Republica Moldova sunt o mulţime de oameni cu pretenţii care cred cu tărie că Europa poate fi păcălită şi că se poate progresa fără să fie schimbate opţiunile, obiceiurile şi metodele.
Comentatorul politic, Nicolae Negru observă într-un editorial publicat pe site-ul ziarulnational.md că analistul politic rus, Stanislav Belkovski, ia în serios un posibil atentat asupra lui Plahotniuc și nu exclude o nouă tentativă, după cea dejucată de serviciile ucrainene și moldave. Negru mai observă că Belkovski examinează această ipoteza în contextul alegerilor prezidențiale din Rusia, întitulând-o „Modovanaș”, după exemplul „Krymnaș”, iar declanșarea alegerilor anticipate din Republica Moldova nu ar garanta succesul „proiectului Moldovanaș”, dacă nu este înlăturat Plahotniuc. Comentatorul politic mai notează că o altă supărare pe care a provocat-o Vlad Plahotniuc din nou Moscovei a fost adoptarea hotărârii de Parlament ca în ziua de 9 mai să fie marcată ca Ziua Europei. Dodon a declarat că nu va promulga legea respectivă, iar asta – potrivit lui Negru – este problema „coordonatorului executiv”, căci el l-a preferat pe Igor Dodon în locul Maiei Sandu.
Igor Volniţchi de la tribuna.md se referă în editorialul său la reforma guvernului anunţată în urmă cu exact un an de premierul Pavel Filip şi se întreabă ce a fost asta: o reformă secretă sau o bombă ce poate fi detonată în orice moment. Autorului i se pare curios că, deşi au trecut deja 12 luni, cu excepţia comasării a cinci întreprinderi de stat şi agenţii (decizia fiind adoptată la precedenta şedinţă a Guvernului), despre respectiva reformă nu se cunoaşte mai nimic. Din puţinele informaţii ce s-au „scurs” în presă, ştim că se intenţionează reducerea numărului se ministere de la 16 la 9, dar şi reducerea numărului de birouri şi agenţii. Volniţchi pomeneşte mai multe posibile cauze de ce nu începe reorganizarea.
Una din ele ar fi că funcţiile în noul Guvern urmau să fie distribuite celor ce ar fi susţinut preconizata reformă a sistemului electoral. O altăî versiune ar fi că reorganizarea Guvernului este în strânsă legătură cu preconizata reformatare a coaliţiei de guvernare şi chiar cu o posibilă schimbare a şefului Cabinetului de miniştri. În fine, reforma e deja definitivată, iar faptul că în această săptămână s-a făcut primul pas, prin comasarea de instituţii menţionată mai sus, vine să confirme indirect acest lucru, scrie Volniţchi. Reforma sistemului electoral, continuă el, urmează să se producă în cel mai scurt timp; situaţia cu posibila reformatare a coaliţiei de guvernare devine tot mai clară pe zice ce trece; voturi pentru schimbarea sistemului electoral şi, eventual, pentru votarea unii nou Guvern sunt mai multe decât minimul necesar etc. Deci, nimic nu mai poate determina tergiversarea reformei anunţate de Premierul Pavel Filip.
Un articol de pe site-ul moldnova.eu caută răspuns la întrebarea: a uitat sau nu Parlamentul de ce l-a obligat să facă Curtea Constituţională. În curând, scriu jurnaliştii postalului, se împlinesc cinci luni de la validarea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului 2016 de către Curtea Constituțională, atunci când judecătorii au expediat Parlamentului șase adrese în care au fost subliniate lacunele identificate în ultima campanie electorală și în timpul ultimului scrutin. Nici Parlamentul, nici Ministerul Justiție și nici Comisia Electorală Centrală nu s-au obosit să redacteze un proiect de lege în acest sens, respectiv nu au transmis nimic în cancelaria Curții Constituționale.
Ceea ce se întâmplă prezintă un risc pentru corectitudinea desfășurării următorului scrutin, se atenţionează în articol. Este citat Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care afirmă că discuțiile referitor la modificarea sistemului electoral sunt mult mai largi, fără a explica de ce proiectul dezbătut în Parlament, pregătit de parlamentarii democrați, prevede doar trecerea la sistemul electoral uninominal. „Vom compila toate ideile, deoarece există mai multe viziuni la capitolul modificării legislației electorale”, afirmă la rândul său președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, Raisa Apolschi. Moldnova.eu aminteşte în continuare care sunt problemele pe care Parlamentul trebuie să le rezolve, dar întârzie: examinarea contestațiilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor, modificarea mecanismului de votare în străinătate, împiedicarea şi sancţionarea implicării cultelor religioase în procesul electoral, stabilirea pedepselor penale pentru coruperea alegătorilor la alegerile prezidențiale, dar și asigurarea unui mediu informațional şi mediatic echidistant în procesul electoral.
Războiul informațional al Rusiei în România și Republica Moldova a suferit o înfrângere majoră săptămâna trecută, când o navă cu oi românești a scufundat în Bosfor o navă rusească de spionaj SYGINT a Federației Ruse, scrie Iulian Chifu într-un comentariu publicat de Evenimentul Zilei, inclusiv ediţia de Chişinău. Totul a plecat de la o navă sub pavilion Togo ce plecase din portul Constanța cu 8.800 de oi vii la bord spre Iordania și care s-a ciocnit cu o navă militară rusească la intrarea în strâmtoarea Bosfor. Impactul știrii a distrus doi ani de construcție minuțioasă a sute de troli și a aruncat pe geam sute de milioane bune de dolari, crede Chifu. Vasul rusesc Liman era o navă spion a Armatei ruse, dotată cu aparatură radar și Sygint extrem de sofisticată, la nivelul armatei ruse, care s-a scufundat ulterior, precizează el. De la acest fapt cu un profund conținut anecdotic, observă Chifu, românii hâtri au stârnit un val de mișto-uri și bancuri, transformând fiecare român într-un multiplicator voluntar, un trol natural ce împingea mai departe imaginea „marii victorii românești împotriva Armatei ruse”. E într-adevăr o istorie ce se pretează la bancuri, poante și povești multiple, iar românii s-au întrecut pe ei în această întreprindere, mai observă autorul.
