Linkuri accesibilitate

Expulzarea celor cinci diplomaţi ruşi de la Chişinău și reacțiile de la Moscova (newsmaker.md)


Moldova este o țară aflată în arest la domiciliu (Dumitru Spătaru/tribuna.md).

Reacţii ruse la ştirea apărută ieri seară despre expulzarea celor cinci diplomaţi ruşi de către autorităţile de la Chişinău sunt sintetizate de portalul de expresie rusă newsmaker.md. Punctul lor convergent e că scandalul diplomatic ar avea la bază mai degrabă realităţi din politica internă moldoveană decât cea externă, cu atât mai puţin din activitatea propriu-zisă a celor cinci diplomaţi. Ar fi mai degrabă un element al luptei politice interne între guvernul pro-european al lui Pavel Filip şi preşedintele pro-rus Igor Dodon, sunt de părere demnitarii şi experţii ruşi citaţi de publicaţia de la Chişinău. De această părere este de exemplu Grigori Karasin, vice-ministrul de externe rus. „E o provocare brutală, o lovitură asupra celor care îşi doresc cu adevărat normalizarea relaţiilor cu Rusia”, a spus demnitarul într-un comentariu pentru „Interfax”. „Este evident că această situaţie nu are nici o legîtură cu munca propriu-zisă a diplomaţilor, ci este o demonstraţie a evoluţiilor interne din Republica Moldova”, a comentat la rândul ei purtătoarea de cuvânt a Ministerului de externe rus, Maria Zaharova.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
Link direct

Răzvan Voncu, autor de comentarii de la adevarul.ro, scrie în cel mai proaspăt articol că Vlad Plahotniuc şi-a făcut calculele atunci când, prin arestarea lui Dorin Chirtoacă, a provocat ieşirea PL de la guvernare. „[…] Această ieşire subţiază, dar nu periclitează majoritatea, ori are în buzunar altă combinaţie, prin care să o refacă, dar fără participarea lui Dodon”, este de părere editorialistul. Răzvan Voncu notează că „biata Republică Moldova intră din nou într-o perioadă de jocuri şi turbulenţe” de care nu avea nevoie. Autorul editorialului este de părere că România ar trebui să se concentreze nu asupra acestor jocuri mărunte, ci asupra a ceea ce contează cu adevărat: „bătălia pentru identitatea românească a Basarabiei.”

George Damian continuă tema, scriind pe site-ul moldnova.eu că trendul politic care susține identitatea românească rămâne fără reprezentanți după scoaterea din scenă a PL. „[…] Ideologia moldovenistă domină în prezent întregul spectru politic din Republica Moldova – de la stânga la dreapta și de la putere la opoziție, o situație care nu a mai existat din 1988, nici măcar în perioada regimului Voronin”, este de părere George Damian, adăugând că la această situație s-a ajuns inclusiv cu sprijinul politicienilor și guvernanților români. Jurnalistul menționează că, actualmente, România trebuie să accepte că nu mai are un partener politic de dialog la Chișinău care să-și asume identitatea românească și că Bucureștiul ar trebui să răspundă Chișinăului cu doctrina „frate – frate, dar brânza-i pe bani.”

Portalul jurnal.md îl citează pe analistul politic român Armand Goşu, care a declarat într-un interviu pentru azeri.today că „Republica Moldova s-a transformat din regina Parteneriatului Estic în migrena UE”, devenind o țară în care tinerii nu ştiu cum să fugă mai repede, având regim liberalizat de vize. Analistul politic a menționat că Republica Moldova trece în ultimii doi ani printr-o criză profundă din punct de vedere economic, financiar, social şi politic, vectorul european fiind compromis de „personaje extrem de controversate care pretind că îl promovează.” Armand Goșu susține că, deocamdată, preşedintele pro-rus Igor Dodon nu este un jucător politic independent, el fiind controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc. Dacă Dodon va câştiga la alegerile parlamentare, este de părere Goșu, el (Dodonia) va dori să controleze jocurile politice şi fluxul financiar din ţară.

Serviciul rus al Deutsche Welle (dw.com) subliniază într-o corespondență de la Chișinău că în Republica Moldova au loc rețineri în masă a funcționarilor și politicienilor, suspectați de corupție și abuz de serviciu, dar, notează DW cu referire la experți, acestea ar fi acțiuni cu tentă politică. Fostul reprezentant al Republicii Moldova la CoE, Alexei Tulbure, consideră că reținerile din ultima perioadă ar arăta „dorința PD de a-și croi drum sieși și socialiștilor” și de a da funcțiile eliberate unor persoane loiale lui Vlad Plahotniuc, liderul PD. Dr. în istorie, Boris Șapovalov susține la DW că, pe de o parte, există motivații politice, dar, pe de altă parte, reținerile arată că a început lupta reală cu corupția.

Nezavisima Gazeta (ng.ru) de la Moscova titrează: „Procurorii demolează coaliția de guvernare a Republicii Moldova”, subliniind că arestul primarului Chișinăului ar pune în pericol cursul pro-european al Republicii Moldova. Ziarul îl citează pe jurnalistul Dumitru Ciubașenco, vicepreședintele Partidului Nostru, cu declarația că PD, care a intrat în Parlament cu 19 mandate și a ajuns acum la 57, este un exemplu de „corupție intra-parlamentară.” Ciubașenco a opinat că locul lui Chirtoacă ar putea fi ocupat de Alexandru Tănase (ex-președnte al CC) sau Ion Ceban (PSRM) și chiar dacă reținerile făcute de procurori subminează coaliția de guvernare, aceasta, totuși, va rezista.

Politologul Dionis Cenușa notează într-un comentariu publicat pe site-ul agenției IPN (ipn.md) că valorile europene s-au transformat într-un test de maturitate pentru democrația moldovenească în condițiile în care Rusia folosește integrarea euroasiatică și Uniunea Economică Euroasiatică pentru a contrabalansa integrarea europeană, iar Biserica rusă – pentru a contracara valorile europene, în regiune. Autorul comentariului constată că dezamăgirea perpetuă în partidele politice pro-europene în ultimii opt ani, dar și nivelul înalt de sărăcie în care trăiesc mulți cetățeni ai Republicii Moldova, fac ca integrarea europeană și, respectiv, valorile europene să fie asociate cu ceva elitist sau imaginar, deocamdată inaccesibil. Popularizarea valorilor europene în Republica Moldova, notează Dionis Cenușa, necesită timp, eforturi considerabile și răbdare, ca și în cazul statelor membre ale UE, unde mai există reticențe față de valorile europene.

Xenia Florea comentează pe portalul noi.md vizita în Republica Moldova a Secretarului General al CoE, Thorbjorn Jagland, care, pe lângă faptul că va participa lansarea unui nou plan de acţiuni al CoE în Republica Moldova pentru 2017-2020, va transmite guvernării și o serie de mesaje. Ex-reprezentantul Republica Moldova la CoE, Alexei Tulbure, crede că Thorbjorn Jagland va cere de la politicienii moldoveni, în spatele ușilor închise, să renunțe la sistemul electoral mixt, deoarece UE ar fi categoric împotriva modificării sistemului electoral din Republica Moldova. Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate, fostul viceministru de Externe, Valeriu Ostalep, nu exclude că vizita oficialului european are legătură cu faptul că, în iunie, Comisia de la Veneția trebuie să se pronunțe pe marginea proiectului de modificare a sistemului electoral din Republica Moldova, iar Parlamentul European trebuie să decidă dacă va acorda sau nu Moldovei asistența de 100 mil. de euro. Ostalep consideră că Thorbjorn Jagland va aduce la Chișinău un pachet de condiționalități pentru autoritățile Republicii Moldova.

Ex-procurorul mun. Chișinău, Ivan Diacov (fratele lui Dumitru Diacov, președintele de onoare al PD), declară într-un interviu publicat pe site-ul timpul.md că ultimele evenimente din Republica Moldova i-au întărit convingerea că Vlad Plahotniuc, liderul PD, conduce efectiv Republica Moldova. „[…] Prin intermediul pârghiilor și al oamenilor din partidul său el controlează situația economică și politică din țară”, a spus Ivan Diacov, care remarcă faptul că vizita recentă a acestuia în SUA demonstrează ce influență are în țară. Fostul procuror susține că, la moment, sunt două personalități care tind să conducă Republica Moldova: Dodon și domnul Plahotniuc. „[…] Într-o țară cu apucături dictatoriale nu pot conduce două persoane. Câștigător o să fie doar unul dintre ei. […] În Republica Moldova, puterea o deține cel care controlează procurorul general. După cum știți, acesta a fost numit de PD, deci, vă puteți face concluziile”, a menționat Ivan Diacov.

Într-un editorial publicat pe portalul tribuna.md, Dumitru Spătaru observă că multitudinea cazurilor când demnitari, funcționari și oameni de afaceri cunoscuți din Republica Moldova, care au fost reținuți și plasați în arest la domiciliu, ar indica că, de fapt, Moldova este o țară aflată în arest la domiciliu. Din această perspectivă, autorul editorialului observă că oamenii nu mai ies la proteste, de parcă are avea o interdicție neoficială de a părăsi domiciliul; nu-i mai interesează nimic altceva decât propria soartă; se gândesc cum să plece din Republica Moldova. De fapt – punctează Dumitru Spătaru – acest arest la domiciliu este unicul lucru care mai ține oamenii în țară.

Comentatorul politic, Nicolae Negru, constată în editorialul său din ziarulnational.md pe tema retragerii în opoziție a PL că „Mihai Ghimpu pare mai derutat, mai incoerent și mai fals ca niciodată.” În opinia analistului, deși nu are dubii că Dorin Chirtoacă este victima unei răzbunări politice, liderul PL evită să dea nume. Comentând comportamentul liderului liberal, Nicolae Negru opinează că PL este pus „într-o lumină proastă, ridicolă, de partid folosit, second-hand.” Editorialistul formulează critici la adresa lui Mihai Ghimpu pentru s-a cramponat de postul de președinte de partid și a supralicitat la maximum „capacitățile” manageriale ale lui Dorin Chirtoacă, creând în societate o „saturație politică” față de ambii, unchi și nepot, care afectează până și mediul unionist.

XS
SM
MD
LG