Linkuri accesibilitate

„Chişinăul ezită să-l declare pe Rogozin persona non-grata” (report.md)


„Plahotniuc şi Dodon: adversari sau complici?” (Petru Grozavu/Ziarul de Gardă).

Ex-preşedintele Vladimir Voronin, liderul PCRM, critică într-un interviu la tribuna.md participarea preşedintelui Igor Dodon la ceremonia dedicată celor 25 de ani ai trupelor de pacificare din stânga Nistrului. „E o bătaie de joc față de acei mii de oameni care au căzut în această prostie ce s-a numit război. Asta e de neînțeles. Ce fel de sărbătoare când ei în această zi au împușcat în oameni. Care sărbătoare? Este o zi de doliu. Ce fel de Președinte e Dodon? El trebuie să semneze decretul ca să fie arborate în bernă toate drapele, să fie anunțată zi de doliu”, a declarat, între altele, Voronin. Despre vizita în Republica Moldova a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, Voronin a spus, între altele, că nu vede nimic rău în faptul participării reprezentanții țărilor membre a institutului de pacificare la astfel de evenimente, doar că în cadrul acestora să nu aibă loc parade şi concerte, ci să fie comemorați acei eroi, oameni nevinovați care au fost jertfe a acelui conflict. „Poate în această zi să fie semnat și ceva mai mult, un memorandum care să întărească această poziție care este astăzi de pacificare între o parte și alta a Moldovei”, a afirmat Vladimir Voronin.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:28 0:00
Link direct

Chişinăul ezită să-l declare pe Rogozin persona non-grata”, titrează report.md, într-un articol despre vizita vicepremierului rus. Sunt trecute în revistă câteva dintre declaraţiile făcute de Rogozin în cadrul anterioarelor vizite în Republica Moldova. „În 2012, Rogozin a numit Republica Moldova „un coteț”, iar în 2015 i-a numit pe moldoveni „porci” pentru ca nu vor să sărbătorească ziua victoriei”. Se mai aminteşte că în 2014, autoritățile moldovene l-au împiedicat pe Rogozin să transporte la Moscova, cu avionul, „liste cu semnături pentru recunoașterea Transnistriei” şi că Rogozin a fost obligat atunci să se întoarcă la Moscova cu un avion de linie după ce Ucraina și România i-au interzis să folosească spațiul lor aerian. Emisarul rus a declarat atunci că data viitoare va veni la Chișinău „la bordul unui bombardier”. „La 6 iulie 2016, când basarabenii comemorau împlinirea a 67 de ani de la cel de-al doilea val de deportări, Rogozin a revenit la Chișinău, iar Poliția și securitatea moldovenească l-au ajutat să evite protestatarii de la Aeroport si i-au creat condiții să filmeze cu telefonul protestatarii veniți să-l huiduiască”, scrie report.md.

Respingerea de către Curtea Constituţională a referendumului consultativ iniţiat de şeful statului îl „avantajează” pe Igor Dodon, notează activistul Platformei DA, Dinu Plângău, într-un comentariu pe Facebook. „Acum, Dodon are loc de manevră pentru a se da mare opozant al puterii, … al clanului mafiot din care face parte”, notează activistul. El mai crede că urmare a deciziei Curţii, instituția referendumului devine inutilă, pârghiile democrației participative sunt aruncate la coș şi că se crează precedente periculoase. „Prin această hotărâre politică, se face politică și nu altceva”, concluzionează Dinu Plângău.

Decizia Curții Constituționale era previzibilă, după părerea analistului Vlad Țurcanu. El a afirmat la Radio Chișinău că e un prim semnal, „să vedem dacă această decizie va fi consolidată și de acțiuni politice împotriva lui Igor Dodon, pentru a i se limita marja de manevră pe care a întins-o nepermis de mult”. Țurcanu mai observă că Igor Dodon a anticipat decizia curții declarând în ajun intenția de a emite un decret repetat. „El nu credea într-o acțiune de validare a referendumului și că temele avansate de el nu sunt principiale pentru țară, dar foarte importante pentru partidul pe care îl conduce”, a spus Vlad Țurcanu.

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, crede şi el că Igor Dodon nu a fost derutat de decizia Curții Constituționale. „Igor Dodon a emis un decret neconstituțional și nici nu s-a așteptat că Curtea Constituțională va lua o altă decizie”, a declarat Tănase la TVR Moldova, citat de agenţia de presă IPN. El a mai spus că întrebări care urmau să fie adresate în cadrul referendumului reprezintă „interesele lui Dodon pentru PSRM”.

„Plahotniuc şi Dodon: adversari sau complici?”, întreabă Petru Grozavu într-un editorial din Ziarul de Gardă. El observă că la o zi după ce democraţii şi socialiştii au jubilat votarea sistemului mixt, Plahotniuc şi Dodon au pornit război pentru „a crea impresia, în mediul partenerilor externi, că ar fi de la mame diferite”. Dodon a pornit „război” împotriva Americii, României şi UE, Plahotniuc împotriva armatei ruse la Nistru, pericolului militar rusesc pentru R. Moldova şi pentru regiune şi, evident, împotriva lui Dodon ca apărător al intereselor Rusiei, precizează Petru Grozavu. „Dacă Plahotniuc recunoaşte că Dodon e un pericol pentru R. Moldova, de ce nu susţine iniţiativa liberalilor de demitere a acestuia din funcţia de preşedinte?” întreabă Grozavu sugerând că cei doi, Plahotniuc şi Dodon, ar fi complici, cai degrabă, decât adversari.

Despre „cârdășia Plahotniuc-Dodon” scrie și George Damian pe moldnova.eu. Dovada acestei „cârdășii” este, după părerea autorului, adoptarea sistemului de vot mixt. Damian spune că sunt „interesante” reacțiile celor doi la acuzațiile că s-ar afla în cârdășie. Plahotniuc cere sprijinul SUA și UE pentru soluționarea conflictul transnistrean şi pentru ca Moldova să nu revină în zona de influență a Rusiei, de cealaltă parte Dodon promite să se răfuiască cu oligarhul Plahotniuc. „Operațiile de separare a siamezilor sunt riscante și prezentate în presa internațională pe larg, rămâne să vedem cum se va desfășura separarea de la Chișinău”, concluzionează George Damian.

Clasa politică și populația din Găgăuzia a lăsat să fie manipulată și folosită în înșelătoria care se numește schimbarea sistemului electoral”, afirmă expertul de la Comrat, Mihail Sirkeli, într-un interviu la tribuna.md. După părerea sa, toate discuțiile despre mandate pentru Găgăuzia în Parlament „înlocuiesc ideea și conceptul regiunii cu statutul special juridic. Acest lucru nu se înțelege în Găgăuzia, și de aceea clasa politică și mai ales populația din Găgăuzia s-au lăsat manipulați”.

XS
SM
MD
LG