Politologul Dionis Cenuşa observă într-o analiză săptămânală pentru agenţia de presă IPN că pentru a distrage atenția publicului de la ineficiența sau insuficiența reformelor, guvernarea recurge la măsuri de „geopolitizare” a politicii interne, resuscitând deliberat discuțiile despre influența negativă a factorului rusesc. În aceeași logică se înscrie şi votarea legii anti-propagandă, care a coincis deloc întâmplător, notează Cenuşa, cu vizita la Washington a liderului PD, Vlad Plahotniuc, dar şi cu anunţul că acesta ar fi cercetat penal în Moscova. „Amendarea-fulger” a Codului Audiovizualului are loc în toiul evaluării UE privind îndeplinirea pre-condițiilor politice pentru obținerea primei tranșe a asistenței macro-financiar. Politologul vobeşte aşadar despre un context regional și internațional prielnic, în mare parte. „Lupta reală împotriva propagandei ruse trebuie însă depolitizată și transformată într-o necesitate obiectivă (…)”, concluzionează Dionis Cenuşa.
Comentatorul politic Petru Bogatu vede o legătură „indisolubilă” între votarea legii antipropagandă şi inaugurarea biroului de legătură NATO la Chişinău. Ambele urmează să furnizeze un plus de securitate Republicii Moldova. Legea antipropagandă va apăra spațiul informațional, iar biroul NATO va aduce siguranță și un plus de profesionism Armatei Naționale, concluzionează, între altele, Petru Bogatu în cronica sa săptămânală de la Prime TV.
Detaliul că legea împotriva propagandei a fost adoptată rapid exact în perioada când presa rusă a scris că Vlad Plahotniuc este dat în căutare de o judecătorie din Moscova, îl remarcă şi comentatorul Nicolae Negru în Ziarul Național. El nu exclude că Moscova se „răzbună pe Plahotniuc”. „Antiratingul lui Plahotniuc, dar și poziția sa de „coordonator executiv” al majorității parlamentare favorizează provocările, diversiunile de acest gen, care lovesc în reputația guvernării și, implicit, în cursul european al Republicii Moldova”, scrie Negru. El vorbeşte despre o furie şi o iritare a Moscovei pentru că actuala guvernare a Republicii Moldova atentează la ceea ce are Rusia mai prețios, la principalul ei produs de export, la brandul propagandei ruse.
În editorialul „Calendare electorale” din Jurnal de Chişinău, Mircea V. Ciobanu notează că înţelegerile recente între Chişinău şi Tiraspol ar fi „o idee electorală pe placul Moscovei” cu consecinţe însă imprevizibile. Ciobanu observă că, în general, pentru partidele guvernante anul electoral e în toi, de parcă „şi-ar grăbi singuri plecarea”. „Dacă ne tot îngrijim de soarta ţării, nu de succesul electoral, de ce nu ar accepta PDM să ia sub tutelă electoratul de stânga, iar duetul PAS-DA să se îngrijească de segmentul proeuropean”, se întreabă pe final Mircea V. Ciobanu.
Dumitrul Spătaru scrie pe tribuna.md despre trei paşi pe care ar trebui să le facă forţele de opoziţie PAS şi PDA, după ce au anunţat că vor face front comun în alegeri. Primul ar fi să se ajungă la un compromis cu PLDM care ar avea un potenţial „apreciabil”, scrie Spătaru. O a doua mişcare ar fi, după părere sa, ca cele două partide să atragă electoratul unionist. În fine, comentatorul le recomandă PAS şi PDA să atragă în tabăra lor personalităţi marcante din societatea civilă. Dumitrul Spătaru crede că astfel dreapta pro-europeană îşi va îmbunătăți vizibil poziţia.
„Dodon monarhistul” este titlul comentariului semnat în Adevărul de Răzvan Voncu. El face referinţă la un mesaj al preşedintelui Igor Dodon despre Regele Mihai de România şi se întreabă dacă Dodon, pre care îl numeşte „pionul lui Plahotniuc” să se fi transformat „într-un cripto-monarhist care numai de ochii lumii profesează convingeri sovietice şi o politică pro-rusă?”. Nicidecum, răspunde comentatorul. „Totul face parte dintr-un circ pe care păpuşarii de la Chişinău îl montează, pentru ochii publicului de la Bucureşti, respectiv, Moscova. Cum am arătat nu de mult, probabil că lui Dodon i s-a arătat, de la Moscova, uşa Bucureştilor. Din motive financiare şi politice”, notează Răzvan Voncu.
Republica Moldova stă prost la capitolul respectarea drepturilor omului, titrează Ziarul de Gardă cu prilejul Zilei internaționale a drepturilor omului, marcată pe 10 decembrie. „Suntem încă în capul listei țărilor care au cele mai multe cereri depuse la CtEDO (...) Republica Moldova a avut să plătească circa 16 milioane de euro pentru dosarele ce au fost pierdute la CtEDO și cred că această sumă spune multe despre cum stăm noi la capitolul respectării drepturilor omului”, susține Vladislav Gribincea, directorul centrului de resurse juridice. În pofida reformelor realizate până în prezent, sectorul justiţiei în Republica Moldova necesită eforturi suplimentare pentru a elimina deficiențele, pentru a consolida eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar și pentru a restabili încrederea publică. Declaraţia aparţine lui Nils Muižnieks, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, care s-a aflat într-o vizită la Chișinău. „O problemă pe care o văd în R. Moldova este utilizarea excesivă a măsurilor de detenție preventivă”, a punctat comisarul. Drepturile omului sunt universale și trebuie respectate de toți, se menționează în finalul articolului.
