Comentatorul bucureştian Iulian Chifu discută pe deschide.md iniţiativa liberală de ieşire a R. Moldova din CSI. Au făcut-o statele baltice în altă epocă, pentru a marca drumul lor occidental; a făcut-o Georgia, Ucraina, în condiții de război și ocupație, de anexare de către Rusia a propriului teritoriu, scrie Chifu şi continua: dacă Republica Moldova face acest pas, e un gest de imagine cu relevanță majoră. Este o afirmație politică cu greutate, este un gest de desprindere de fosta metropolă, de rupere a legăturilor cu Imperiul- rus, sovietic, post-sovietic. Dar, avertizează totodată analistul, gestul poate fi interpretat de către Rusia ca inamical, deci trebuie asumate și consecințele.
Atâta timp cât Shor și complicii săi din sistemul bancar, din instituțiile statului, inclusiv CNA și Procuratura Generală, nu sunt trași la răspundere, cum să creadă cetățeanul că cineva caută miliardul furat, că în Republica Moldova există justiție? se întreabă într-un editorial de pe ziarulnational.md Nicolae Negru. Dacă e să comparăm procesele lui Filat, Platon și Shor, este evident că Shor se bucură de o atitudine privilegiată, continua autorul. El crede că a clarifica cetăţenii de ce se întâmplă asta ar fi prima sarcină a noului ministru al Justiției, Alexandru Tănase. Să înceapă prin a se lămuri, bunăoară, de ce un dosar poate fi tradus într-o lună, iar altul - în șapte luni? Dacă există în spatele acestei discriminări un motiv dictat de mersul anchetei, să ni se explice în ce constă acesta și cât va dura. Dar a pretinde că astfel se face justiție înseamnă a te ascunde după deget și a insulta inteligența cetățenilor. Pentru aceasta PD va plăti în alegerile viitoare, îşi încheie editorialul Nicolae Negru.
La doi ani de când Pavel Filip a devenit Prim-ministru, Dumitru Spătaru îl compară pe tribuna.md pe premier cu un general care şi-a pierdut armata. Din acel Guvern, care a fost învestit pe data de 20 ianuarie 2016, a rămas doar Premierul şi trei miniştri: Alexandru Jizdan, Monica Babuc şi Octavian Armaşu, precizează autorul. „De fapt, în aceşti doi ani nimeni şi niciodată nu şi-a făcut iluzii, toţi înţelegând cine e adevăratul conducător al Guvernului. Acesta nu a fost niciodată Pavel Filip. Toată lumea înţelegea că adevăratul conducător al Republicii Moldova, inclusiv al Guvernului, în aceşti doi ani, dar şi acum, a fost şi este Vlad Plahotniuc”, scrie Spătaru. El mai observă că deseori Pavel Filip a părut ca un ostatic al funcţiei, o umbră palidă a ceea ce s-ar fi dorit să fie un puternic şef de Executiv. Şi această impresie nu a putut fi ştearsă nici de „succesele” pe care periodic reprezentanţii partidului puterii le atribuiau generos Guvernului şi personal Premierului Filip, nici declaraţiile conducerii PDM că Pavel Filip este un Premier eficient şi de aceea-şi va duce mandatul până la capăt. „În realitate, toţi înţelegeau că, dacă şi există anumite succese, acestea nu pot fi considerate ale Premierului, ci, în cel mai bun caz, ale partidului de guvernare, dacă nu personal ale lui Vlad Plahotniuc”, crede Dumitru Spătaru de la tribuna.md.
Un articol de pe newsmaker.md explică, sub semnătura Galinei Vasilieva, redactor-șef adjunct al publicaţiei, de ce sunt importante evenimentele de la Bălți, acolo unde, timp de patru zile, consilierii municipali ai partidului nostru (NP) au fost în greva foamei pentru a protesta împotriva „presiunii exercitate de poliție și șantaj". Întrebarea în jurul căreia a apărut conflictul poate părea nesemnificativă, scrie autoarea. Reprezentanții locali ai Partidului nostru s-au adunat pentru a vota pentru un referendum cu privire la demisia primarului din Bălţi, Renato Usatâi care este acum la Moscova. De ce e nevoie de acest referendum este a zecea întrebare… Altceva i se pare ei important în această poveste: în alegerile locale din 2015, Partidul nostru de la Bălți a câștigat o mare victorie, obţinând majoritatea în consiliu, iar Usatâi devenise primar cu 72% din voturi. Cu toate acestea, realitatea a arătat că susținerea alegătorilor nu garantează în R. Moldova posibilitatea de a lua decizii și de a gestiona chiar și un singur oraș. Deznodământul conflictului de la Bălţi, scrie Galina Vasilieva, va fi determinant pentru întreaga ţara. Alegerile parlamentare din 2018 vor avea loc într-un sistem electoral mixt. Jumătate dintre deputații vor fi aleși în circumscripții electorale cu un singur mandat, ceea ce uneori crește rolul liderilor politici locali. În cazul în care, cu un rezultat la alegerile locale de 72,45%, controlul oraşului Bălți - după toate protestele - va merge la democrați, este puțin probabil ca cineva va mai îndrăzni de acum încolo în R. Moldova să continue lupta pe teren.
