Linkuri accesibilitate

„Va reuși să cumpere PD cu bani și cadouri electorale dragostea alegătorilor?” (Nicolae Negru/Ziarul Național)


„R. Moldova a ajuns să nu aibă vectorul european în Constituție pentru că nu are voință și capacitate pentru consens în interiorul clasei politice” (Valeriu Vasilică/IPN).

„Va reuși să cumpere PD cu bani și cadouri electorale dragostea alegătorilor?”, se întreabă editorialistul Nicolae Negru pe pagina web a Ziarului Național. El observă că PD face eforturi disperate pentru a schimba optica alegătorilor, având pregătit în acest scop diverse „magii” electorale. „Ca un magician iscusit, Plahotniuc scoate din pălăria bugetară pensii, salarii mai mari, drumuri mai bune și alte obiecte ademenitoare, dar... miliardul dispărut din rezervele BNM nu mai apare și liderul PD nici măcar nu promite că-l va întoarce cândva”. După părerea lui Negru, un alegătorul conștient, bine informat, nu are cum vota PD dacă nu va începe recuperarea miliardului furat. Editorialistul mai notează că singurul lucru bun pe care-l face opoziția e că are grijă ca cetățenii să nu uite de miliardul furat așa cum și-ar dori liderul PD. Însă o eventuală recuperare a banilor fraudați ar pune în dificultate opoziţia, mai crede Nicolae Negru.

Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:52 0:00
Link direct

Vitalie Vovc comentează, între altele, pe deschide.md amânarea vizitei patriarhului rus Kiril în Moldova şi constată că e un semn bun. „În condițiile actuale, Biserica Ortodoxă din Moldova este obligată să tranșeze: rămân cu Kiril, nacealnikul lor ierarhic, ori rămân ortodocși. Kiril nu poate să-și permită un eșec cu participarea lui. De aceea amânarea vizitei în Moldova nu poate fi decât un semn bun. Va rămâne oare Biserica Ortodoxă din Moldova cu Constantinopolul? Oare?”, se întreabă Vitalie Vovc.

La același subiect editorialistul Petru Bogatu observă că e a doua oara când patriarhul rus își amână vizita în Moldova. „Kiril, precum se știe, nu ar fi zăbovit la Chișinău. El trebuia să viziteze nordul și sudul republicii, unde există un potențial secesionist mocnind. Privită din acest unghi, sosirea sa în Republica Moldova părea un gest provocator. Șederea Patriarhului Moscovei la Comrat și Bălți nu ar fi fost privită cu ochi buni la Kiev, care ar fi suspectat Chișinăul de joc dublu. Este de la sine înțeles că nici Bucureștiul nu agrea acest voiaj”, notează Bogatu în cronica sa pentru PrimeTV. El crede că Kiril și-a amînat vizita înțelegînd că la Chișinău nu-l așteaptă nimeni în afară de Dodon. „Or, Patriarhul Moscovei are prea multe dureri de cap astăzi că să viziteze Republica Moldova doar pentru a le aduce socialiștilor puncte politice în palmares. Dacă forța nota, Kiril risca să treacă o linie roșie trasată de principalii jucători din zonă...”, concluzionează Petru Bogatu.

Comentând cea de-a patra cale anunțată de Partidul Democrat de guvernământ, cea pro-moldovenistă, Anatol Petrencu sugerează democraților să facă un prim pas în asumarea acestui deziderat și anume să facă ordine în trecerile subterane din capitală. „Aceste treceri subterane s-au transformat în toalete publice, cu un aer îmbâcsit de putoarea urinei stătute, cu sunt inscripţii obscene și scările în ruine”, precizează autorul în Jurnal de Chișinău. „În ajunul alegerilor parlamentare liderii PDM ar putea deschide oficial trecerile subterane de pietoni, curate, frumoase; lumea se va convinge că, într-adevăr, suntem capabili, cel puţin, să aducem în stare normală nişte subterane... La acest mini-proiect „Pro-Moldova” ar putea contribui şi Igor Dodon pentru că stă mai mult în afara Republicii Moldova, în interminabilele sale călătorii, cele mai dese – la Moscova...”, notează Anatol Petrencu.

„Tot mai izolat, Guvernul Moldovei caută sprijin în Turcia”, notează în adevarul.md comentatorul Mihai Popșoi, vicepreședinte al PAS. „După ce a oscilat între Uniunea Europeană şi Rusia, Moldova riscă acum să cadă prin fisurile geopolitice într-o zonă gri, perspectivă promovată de Plahotniuc şi partidul său drept o nouă direcţie strategică a ţării. Cea de-a patra cale, conform guvernării PDM, este un amestec de naţionalism moldovenist şi izolaţionism, iar Turcia este văzută ca un model. Pentru Rusia, acest proces nu este doar acceptabil, ci o direcţie agreată pentru Moldova, departe de standardele europene democratice, percepute drept ca o ameninţare pentru supravieţuirea regimului şi influenţa Kremlinului în regiune”, concluzionează, între altele, Mihai Popșoi.

Vocea Basarabiei publică un articol semnat de Nicolae Federiuc care justifică calea pro-moldovenistă aleasă de PD. „Să vorbești astăzi în termeni exclusiviști despre necesitatea integrării în UE, prezentând-o ca unică soluție de depășire a crizei sociale, politice și economice în care ne aflăm, este utopie pură. Integrarea în Uniunea Eurasiatică nu poate avea o finalitate, din simplul motiv că această uniune este prin definiție ceva abstract”, notează autorul, care adaugă că şi Unirea cu România nu ar fi tocmai posibilă. Concluzia lui este că o cale pe care nu o putem evita e cea anunţată de PD şi anume „să ne facem ordine acasă, noi, cu mâinile noastre”.

Ziarul de Gardă informează cine sunt principalii beneficiari ai mecanismului 2% prin care cetățenii pot direcționa două procente din impozitul pe venit pe care îl plătesc statului către asociații obștești şi culte religioase. Ca și anul trecut cel mai mare beneficiar al redirecționărilor a devenit Asociația Obștească a Veteranilor şi Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova, care a încasat aproape 1,7 milioane de lei, cu 316 mii lei mai mult față de anul trecut. Pe locul doi în topul beneficiarilor se află Fundația „Miron Shor” a primarului de Orhei, Ilan Shor, condamnat în dosarul fraudei bancare. Această fundație a adunat donații de peste 472 de mii de lei, faţă de doar 282 de lei cât a reușit să adune anul trecut.

„Republica Moldova a ajuns să nu aibă vectorul european prevăzut în Constituție pentru că nu are voință și capacitate pentru consens în interiorul clasei politice...”, notează Valeriu Vasilică într-o analiză publicată de agenţia de presă IPN. După părerea sa, în urma eșecului votării în Parlament au avut de suferit doar interesele țării și ale societății, care, posibil, prin „constituționalizarea” vectorului european”, s-ar fi simțit ceva mai protejate de incertitudinile și zbuciumările politice și geopolitice de până acum. Vasilică propune o eventuală formalizare a obligativității respectării unui anumit grad de consens în relațiile politice dintre guvernare și opoziție, în interiorul clasei politice în ansamblu, mai jos de care să nu se permită prin lege. „De exemplu, o prevedere legală potrivit căreia niciun partid să nu poate pretinde la mai mult de 30-35 la sută din mandatele distribuite prin circumscripția națională. Aceasta pentru ca niciun partid să nu se amăgească privitor la necesitatea creării coalițiilor majoritare post-electorale. Dar nici să nu amăgească societatea și electoratul în acest sens”, crede Valeriu Vasilică.

XS
SM
MD
LG