Republica Moldova nu ar putea depune o cerere de aderare la Uniunea Europeană pe perioada în care România va deține președinția Consiliului UE. Declarația aparține ambasadorului României la Chișinău, Daniel Ioniță, transmite IPN. „Eu nu văd să existe o dorință din partea autorităților de la Chișinău pentru chestiunea aceasta. Or, eu nu am văzut până acum o pregătire pe chestiunea aceasta și nu cred că este posibilă o astfel de pregătire în timpul scurt pe care îl avem până la 1 ianuarie 2019”, a declarat Daniel Ioniță. În opinia diplomatului, Republica Moldova se pregătește de alegeri, iar o bună parte a energiilor politice vor fi alocate exercițiului electoral.
Despre cinci probleme cu Drumuri Bune pentru Moldova scrie portalul Sic.md. E vorba despre unul din cele mai grandioase proiecte PDM, anunțat de Vlad Plahotniuc la început de an, prin care vrea să asigure fiecare sat cu drumuri de calitate. În opinia redacției, programul Drumuri Bune a fost unul prost și inoportun din start: „Modul în care a fost implementat proiectul a relevat noi probleme: drumurile au fost selectare în baza unei logici electorale, utilitatea și fezabilitatea lor a fost ignorată, iar calitatea lucrărilor a fost, pe alocuri, dezastruoasă.”
Este logic să presupunem că partidele care și-au făcut servicii reciproce se vor regăsi împreună la guvernare, a afirmat analistul Igor Boțan, într-un interviu pentru portalul Tribuna. În opinia lui, situația politică din țară este tensionată, marcată de antagonismul dintre partidele guvernării – Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Popular European din Moldova (PPEM) și partidul semi-guvernării, adică Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), pe de o parte, și partidele opoziției parlamentare și extra-parlamentare, pe de altă parte. Potrivit lui Igor Boțan: „Noile elemente definitorii ale campaniilor electorale din Moldova s-au profilat încă în 2014, au fost aplicate în 2016 și la municipalele din 2018 – victorie cu orice preț pentru partidele puterii și cele afiliate acesteia.”
Organizaţiile politice şi obşteşti care au încheiat Convenţia Euro-Unionistă nu intenţionează să se opună blocului de opoziţie ACUM, susţine unul dintre semnatarii Convenţiei, analistul politic Anatol Ţăranu, citat de Radio Chișinău: „Pentru noi, aceste partide sunt potenţiali aliaţi.” Potrivit lui, „cetăţenii care sprijină unirea cu România reprezintă aproape 25% din electorat, dar ei de fapt nu primesc atenţia PAS şi a Platformei DA.”
Nimeni nu a împiedicat Republica Moldova să valorifice piața Uniunii Europene și să continue, în același timp, să câștige bani în Rusia, unde avea poziții bune pe piață, mai ales în producția de vin, a afirmat șefului reprezentanței TASS din Moldova, Valeri Demideţchi, citat de portalul Noi.md. Potrivit lui, Republica Moldova nu trage nici o învăţătură din exemplul Ucrainei, care avea cândva bine dezvoltată ramura constructoare de maşini și multe alte industrii, care, astăzi, au ajuns în declin.
NATO, UE și garanțiile constituționale ale orientărilor strategice în Flancul Estic – acesta e titlul unei analize, semnate de Iulian Chifu, pentru portalul Deschide.md. Rada Supremă de la Kiev, Parlamentul Ucrainei, a aprobat înscrierea în Constituție a obiectivelor țării de aderare la NATO şi la UE, menționează autorul. În condițiile unui reflux puternic al Rusiei care se revarsă din nou cu influența sa în spațiul postsovietic, spune el, aceasta reprezintă o garanție minimală a unei continuități a dezvoltării și o formula de limitare juridică a opțiunilor contrare ale unor eventuali succesori. În același timp, subliniază Chifu, gestul trădează și o instabilitate majoră a cursului pro-european și pro-euroatlantic al acestor state.
