Sistemul educațional din Republica Moldova are nevoie de o transformare, astfel încât să răspundă provocărilor viitorului, a declarat premierul Pavel Filip în cadrul unui forum educațional, citat de Radio Chișinău. La același eveniment, ministrul economiei și infrastructurii, Chiril Gaburici, a spus că fiecare profesor trebuie să țină în mână o tabletă atunci când predă: „Schimbările au început prin introducerea educației digitale, a învățământului dual.”
Agenția IPN a publicat o analiză amplă la sfârșit de an despre educație, cultură și cercetare, în care s-a constatat că a fost depășit caracterul declarativ al reformelor și că au avut loc multe evenimente culturale, mai ales sub egida centenarului. Anatolie Gremalschi, unul dintre experții citați în material, a afirmat că pentru prima oară, procesul de elaborare a noului curriculum a fost unul participativ, cu implicarea directă a cadrelor didactice și a practicienilor. La capitolul restanțe, expertul menționează persistența neconștientizării de către mulți părinți a importanței calității educației, mulți din ei optând pentru paradigmele unui învățământ din secolul trecut, a adăugat Gremalschi.
PSRM, al cărui lider informal este președintele Igor Dodon, a organizat acum o lună un marș și „un miting de protest împotriva guvernării”, în cadrul căruia a anunțat zece obiective pentru campania electorală, scrie portalul Mold-Street. Printre acestea se numără o serie de idei mai vechi, cum ar fi trecerea la republică prezidențială, interzicerea partidelor unioniste, și altele mai noi, cum ar fi închiderea oficiului NATO din Chișinău, se menționează în articol: „Majoritatea acestor promisiuni ar fi în contradicție cu legislația și ar deteriora relațiile internaționale ale țării.”
Va dori oare Armașu să spargă stereotipurile?, se întreabă Anghelina Taran într-un material pentru portalul Noi.md. Numirea ministrului de Finanțe Octavian Armașu în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei a fost neașteptată pentru acei, care consideră că în fruntea Băncii Centrale a Moldovei trebuie să se afle un specialist în domeniu, consideră autoarea. Însă faptul că îi lipsește experiența în domeniul bancar l-ar putea ajuta să evite stereotipurile, să gândească la scară mai largă și, respectiv, să contribuie la dezvoltarea țării mai mult ca predecesorul său, a adăugat Anghelina Taran: „Ori din contra, în aceste condiții ar putea merge pe același făgaș, fără careva mișcări bruște”, a conchis autoarea.
Despre mafia, călăii și piulițele scrie Vitalie Călugăreanu într-un editorial pentru portalul Cotidianul. Autorul scrie că desemnarea lui Corneliu Gurin la Curtea Constituțională i-a șocat pe toți, iar la prima vedere acea știre a părut fake news. El afirmă că asta s-a întâmplat: „fără vreun concurs măcar mimat, fără ca subiectul să fie inclus în ordinea de zi…” Călugăreanu subliniază că Consiliul Superior al Magistraturii a trimis la Curtea Constituțională un ex-procuror general care, în mai 2015, declara de la tribuna Parlamentului că „din Banca de Economii s-a furat cu sacul… la propriu” fără a explica de ce nu s-a intervenit. „Cert este că acest regim nu mai are opreliști.”
În epoca Internetului oricine poate deveni jurnalist și poate exprima opinii nu neapărat fundamentate pe cunoștințe, a afirmat jurnalistul german Johann Michael Moller, citat de Radio Chișinău. În opinia sa, odată cu schimbarea modalității de recepționare a informației scade calitatea produsului jurnalistic, mai ales că acesta poate fi realizat inclusiv de persoane întâmplătoare, care pot influența opinia publică atât pozitiv, cât și negativ.
Multiple documente și imagini istorice arată că, la începutul secolului trecut și în anii interbelici, Chișinăul putea fi considerat unul dintre cele mai frumoase orașe din zona noastră europeană, scrie George Mârzencu într-un material publicat de ziarul Timpul. În istoria acestui oraș, un interes aparte reprezintă anii celui de al Doilea Război Mondial, când puterea a fost deținută aici de regimuri diferite, scrie autorul. „Ulterior s-a aflat că ultima guvernare, cea sovietică, nu a spus totul despre anii de restriște, ascunzând sau deturnând adevărul cu privire la mai multe tragedii din istoria urbei.”
