Linkuri accesibilitate

Miza adevărată a alegerilor rămâne cursul european și apropierea de România (N. Negru/Ziarul Național)


Petiție online: reprezentanţi ai diasporei cer Guvernului moldovean să deschidă mai multe secţii de votare peste hotare (Radio Chișinău).

Începe campania electorală, iar odată cu ea începe și dezbinarea între moldoveni, notează Constantin Cheianu pe jurnal.md. „Nici nu trebuie să ne certe Plahotniuc, ne ajunge destulă prostie ca să ne certăm noi între noi”. Cheianu spune că se aşteapta ca toţi să înţeleagă în ce situaţie „cumplită” a ajuns R. Moldova cu o „bandă criminală foarte puternică la guvernare, care a călcat în picioare Constituția, democrația și statul de drept, și care cheltuie zilnic milioane pentru a rămâne la putere”. Cheianu se declară convins că lucrurile se pot schimba doar cu prețul unei mobilizari și a unei unități fără precedent.

Revista presei cu Alla Ceapai
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:16 0:00
Link direct

Nicolae Negru semnează în Ziarul Naţional un editorial electoral oarecum critic la adresa opoziţiei pro-europene în care constată că o schimbare a puterii e necesară, benefică și firească într-o democrație, doar că „miza acestor alegeri pare „deturnată”, formațiunile cu șanse de a accede în Parlament nu corespund tuturor așteptărilor noastre, cei care se erijează în „salvatori” ai poporului și democrației nu sunt suficient de credibili”. Negru crede că promisiunile blocului ACUM de a stârpi imediat oligarhia, de a-l înlătura și a-l elimina pe Plahotniuc de pe scena politică ar fi „bravadă electorală ieftină, ca indiciu de superficialitate și incompetență”. Miza adevărată a acestor alegeri rămâne, crede editorialistul, cursul european și apropierea de România. „Dezoligarhizarea e un proces de durată, nu se rezumă doar la înfrângerea PD și poate avea loc numai în condițiile menținerii cursului european”, afirmă Negru. Participarea proeuropenilor, unioniștilor la vot e mai importantă decât destinația votului…, participarea lor va diminua ponderea PSRM, concluzionează Nicolae Negru.

Radio Chişinău publică o petiţie online în care reprezentanţi ai diasporei cer Guvernului moldovean să deschidă mai multe secţii de votare peste hotare. „Pentru evitarea organizării dezastruoase a scrutinului electoral, așa cum s-a întâmplat în noiembrie 2016, Diaspora cere Guvernului deschiderea a cel puțin 28 de secții de vot suplimentar la cele deschise în 2016”, se menționează în textul petiției. În document se aminteşte că la prezidenţiale în 18 secţii de vot nu au ajuns buletine de vot peste 20 de mii de oameni nereuşind să-şi exercite dreptul la vot. Autorii petiţiei susţin că pentru asigurarea unor condiţii optime de vot ar trebui deschise în total 50 de secţii de vot suplimentare, în primul rând pentru că numărul migranţilor a continuat să crească după 2016, iar în al doilea rând, într-un şir de ţări în care locuiesc cetăţeni ai Republicii Moldova nu au fost secţii de vot în general oamenii trebuind să călătorească în alte ţări.

Ca rezultat al alegerilor parlamentare din 24 februarie ar putea exista posibilitatea creării unei majorități parlamentare care va reuși să constituie guvernul, crede decanul Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a Universității de Stat din Moldova (USM), Alexandru Solcan, citat de timpul.md. „Cred că nu se va ajunge la alegeri anticipate. În urma alegerilor va fi formată o majoritate parlamentară, va fi constituit guvernul și cel mai probabil acest guvern va fi în jurul actualei guvernări, în jurul Partidului Democrat”, afirmă Solcan. El mai observă că situația politică actuală este una complicată, întrucât partidele care sunt cel mai aproape pe eșichierul politic și pot fi eventuali parteneri ai unei coaliții, sunt în cea mai mare confruntare. „Mă refer la blocul ACUM și la PD. Constatăm că partidele constituante ale ACUM au o poziție probabil intransigentă față de orice comunicare cu guvernarea și asta este foarte complicat”, a spus Solcan. După părerea sa mulți dintre deputații care vor fi aleși în circumscripții uninominale vor încerca să se alăture unei guvernări.

Expresul.md publică un fotoreportaj din satul Năpădeni, un sat ce se stinge încet ca o lumânare, aşa cum observă Larisa Jantovan, directoarea gimnaziului din sat. Fiecare al treilea locuitor este bătrân și doar fiecare al optulea este copil sau adolescent… în total sunt 820 de locuitori în acest sat care adineauri număra peste 2700 de oameni. „Părăsite sunt mai mult casele bătrânești. Se mai vând unele. Cu 2000 de euro, cu 3000… Greu se vând. Foarte greu. Cine să le cumpere?... Rămân casele, satul îmbătrânește complet. Nu rămâne nimeni aici. La ce să rămână? Satele noastre dispar de pe zi pe zi” spune Primarul de Năpădeni, Maria Arteomov.

Ziarul de Gardă analizează declaraţiile de avere şi interese ale unor concurenţi electorali. Liderii blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase, nu declară salarii obținute din activitate profesională. Lidera PAS, Maia Sandu, a declarat venituri în valoare de aproximativ 625 de dolari. Ea mai deţine într-un cont bancar din SUA 38,2 mii de dolari, un apartament în Chişinău şi un automobil Toyota. Andrei Năstase, liderul Platformei DA, a declarat venituri de 35 de mii de euro pentru că și-a vândut mașina, un Mercedes. Năstase, a cărui familie locuiește în Germania, a mai declarat veniturile salariale ale soției, de 68 de mii de euro, și alocații de 14 mii de euro primite de copii. El locuieşte într-un imobil din Codru şi mai deţine alte patru case şi șase construcţii anexe. Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a obţinut venituri în ultimii doi ani din dividende, dobânzi și vânzarea unui automobil. El declară dividende de peste cinci milioane de euro de la o companie din Abu Dhabi al cărei acţionar ar fi. Plahotniuc susține că a vândut un automobil, dar și-a cumpărat, în schimb, trei mașini noi, toate de marcă Mercedes. Plahotniuc a mai declarat numeroase bunuri aflate în proprietatea sa, inclusiv mai multe terenuri și imobile, se spune între altele în articol.

Declarațiile de avere ale acestor şi alţi potențiali candidați la alegerile parlamentare au apărut pentru scurt timp marţi dimineață pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, dar apoi au fost retrase de către CEC. Purtătorul de cuvânt al CEC, Corneliu Pasat, a declarat pentru TV8.md că acestea vor fi republicate în câteva zile, când vor fi gata declarațiile tuturor candidaților.

Ziarul Naţional a reuşit să analizeze declaraţiile de avere ale spicherului Andrian Candu şi premierului Pavel Filip. Candu s-a mutat anul trecut la casă nouă şi indică o plată pentru chirie de 1 200 de euro, fără să specifice dacă aceasta este lunară sau anuală. Candu a obţinut anul trecut aproape 80 de mii de lei din vânzarea unui apartament şi a unui garaj. Iar din activitatea de spicher el a primit în ultimii doi ani aproape 400 de mii de lei. Salariul spicherului a fost de două ori mai mic decât cel al premierului Pavel Filip. Veniturile salariale ale acestuia despăşesc 659 de mii de lei în ultimii doi ani. Familia premierului Filip deține zece terenuri agricole, casa părinților lăsată moștenire, și o casă de locuit din Chișinău.

XS
SM
MD
LG